Fonduri europene... Toată lumea visează la ele și toată lumea se plânge că nu sunt suficient "atrase" (deși sunt considerate deosebit de atractive). În teorie, lucrurile sunt destul de clare. Uniunea Europeană adună niște bani de la statele membre, pe care-i folosește pentru susținerea vestitului său aparat birocratic, pentru diverse proiecte la nivel unional și pentru diverse alte lucruri, printre care și finanțarea unor proiecte locale în diverse domenii și în diverse locuri. Așadar, solicitantul întocmește un proiect (nu-i chiar așa de simplu) pe care-l înaintează spre aprobare. Există diverse filtre, astfel încât o inițiativă cum ar fi aclimatizarea bananelor în zonele montane din Apuseni are mari șanse de a fi respinsă. Altele ajung în cele din urmă să străbată hățișul birocratic până la aprobare. De obicei, e vorba de cofinanțare, așa că solicitantul cere cam cât îi permite punga și este conștient că banii s-ar putea să vină târziu, că fluctuațiile cursului valutar s-ar putea să-l dezavantajeze, că va fi controlat și așa mai departe.

Cam știm cu toții ce sunt majoritatea proiectelor. Să ne limităm pentru simplitate la administrațiile orașelor mici și vom găsi o mulțime de reabilitări de străzi și diverse alte inițiative edilitare, cu siguranță binevenite pentru cetățeanul european trăitor prin orășelele patriei. Există însă o categorie mai specială de proiecte care mă interesează acum: cele din domeniul IT&C. Răsfoind o listă cu astfel de proiecte din parohia MCSI (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale) am aflat și cam ce și-ar dori primăriile și consiliile locale în materie de IT. De pildă, Consiliul local din Motru și-ar dori un "Sistem informatic integrat pentru asigurarea transparenței acțiunilor consiliului local și eficientizarea relațiilor cu cetățenii în municipiul Motru". Orașul Dărmănești este mai laconic: "Tehnologia în sprijinul comunității" (se poate deduce că este vorba de tehnologii informatice. Municipiul Lugoj vrea un sistem informatic integrat pentru e-administrație, la care adaugă și o lozincă: "Eficiență și accesibilitate în sprijinul cetățeanului". În schimb, primăria din Adjud se gândește la "Informatizarea și modernizarea relației cu cetățenii prin folosirea unui sistem informatic integrat în cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud". Primăria Vulcan năzuiește la "Sistemul informatic integrat și managementul documentelor", plus servicii publice on-line pentru cetățeni. Bistrița a scornit un acronim interesant, SIRC, adică Sistem Informatic de Relaționare Comunitară. Asta e primăria, pentru că prefectul e mai trendy: "@dministrație modernă în slujba cetățeanului". În diverse formulări, cam aceleași lucruri le doresc autoritățile locale din Dolhasca, Titu, Câmpina, Comarnic, Giurgiu, Hațeg, Târgu Frumos, Sânnicolau Mare, Salonta, Uricani ("portalul e-Uricani"), Călărași, Babadag, Filiași... N-am parcurs încă un sfert din listă, dar voi încheia enumerarea cu APL comuna Viștea, care are un proiect generos: "Creșterea performanțelor Administrației Publice Locale și a interacțiunii acesteia cu cetățeanul prin implementarea unei soluții de e-guvernare în cadrul parteneriatului dintre Comunele Viștea, Augustin, Drăguș, Soars, Ticuș și Ucea".

Nu este nici o doză de ironie în acest rezumat. Chiar cred că oamenii din primării și consilii locale vor aceste sisteme informatice (musai "integrate") și sunt convins că buna administrare a țării va începe de jos. De fapt, indiferent de formulări, e vorba cam de același lucru: un sistem de administrare a fluxurilor de documente, un portal informativ (începând cu orarul de funcționare și terminând cu procedurile de urmat pentru diverse aprobări, avize etc.) și câteva servicii web relativ simple, cum ar fi depunerea unor cereri și urmărirea on-line a parcursului acestora, poate un blog... Presupunând că zece astfel de proiecte vor fi finanțate, se vor cheltui zece sume de bani pentru același lucru. Desigur, e nevoie în unele locuri de ceva dotări hardware (câte-un server, ceva routere, poate chiar niște PC-uri simple), dar marea cheltuială va fi pentru software. Iar aici intrăm în plin absurd: se vor proiecta zece sisteme pentru aceleași cerințe.

Site-ul osor.eu (Open Source Observatory and Repository) ține de UE și găzduiește peste 2000 de proiecte, din care măcar jumătate vizează administrațiile locale. Cât ar costa ca vreo câteva să fie adaptate și localizate? Cât ar costa ca din bani publici să se dezvolte în România două-trei proiecte open source cu soluții pentru administrațiile locale? Mai nimic: cinci minute de aritmetică.