În fine, a venit şi vremea lor. Încă nu prea e clar cum ar trebui să le spunem, pentru că "cititoare de cărţi electronice" e evident prea complicat şi oarecum impropriu -- la urma urmei noi citim, nu ele. Până la urmă, e vorba de nişte dispozitive portabile care ne permit să vizualizăm conţinutul unor publicaţii stocate în formă digitală. Desigur, aceasta este doar funcţia primară, pentru care nu ar merita să scoatem din buzunare câteva sute de dolari dacă nu ar mai fi câteva avantaje notabile. Primul este capacitatea de stocare: câteva sute de cărţi, reviste, ziare sau orice alt conţinut (chiar documente personale) ne stau la dispoziţie oricând, ca să nu mai vorbim de un obligatoriu dicţionar de limbă (engleză, deocamdată) şi chiar accesul la enciclopedii on-line. Al doilea este posibilitatea de a cumpăra extrem de comod conţinutul dorit, datorită accesului wireless la magazinele specializate (care de regulă ne permit să "frunzărim" prin ofertă) şi, evident, datorită preţului mai mic decât al ediţiilor tipărite. Ar mai fi şi altele, însă toate acestea la un loc n-ar însemna nimic fără un confort vizual comparabil cu lectura textului imprimat. Acesta este de fapt principalul motiv pentru care vremea lor a venit abia acum: tehnologiile de afişare au ajuns la maturitate.

Amazon Kindle a ajuns într-un timp relativ scurt echivalentul în materie de lectură a ceea ce este iPod în materie de muzică. Puţini au fost cei care s-au aşteptat la un asemenea succes dar, şi de data aceasta, ecosistemul şi-a dovedit forţa. Deşi în prima versiune aparatul era puţin cam butucănos (afişajul e-Ink compensa însă totul), cele câteva zeci de mii de titluri disponibile încă din prima zi la Amazon (la preţuri foarte convenabile) i-au sporit considerabil forţa de atracţie, pentru ca suportul pentru conectivitate wireless la "magazinul mamă" prin reţeaua de telefonie mobilă să-l facă irezistibil. Deşi Amazon se încăpăţânează să nu divulge date privind vânzările, a precizat totuşi că, de sărbători, Kindle a fost cadoul cel mai cumpărat din întreaga istorie a magazinului on-line (urmat de iPod Touch) şi că în ziua de Crăciun s-a înregistrat o premieră: vânzările de cărţi digitale le-au depăşit pe cele de cărţi imprimate. Cu siguranţă, foarte mulţi dintre cei care au găsit un Kindle sub brad s-au repezit să-şi încerce noua jucărie cu câteva cărţi. Iar aceştia nu au fost deloc puţini dacă ţinem seama că anul trecut aparatul a devenit disponibil pe foarte multe pieţe (inclusiv în România). Peste câteva zile, Amazon va lansa în peste 100 de ţări Kindle DX, care va avea un ecran de 25 de centimetri şi alte îmbunătăţiri. Întrebare este câtă vreme va rezista vedeta domeniului în topul vânzărilor?

La ediţia actuală a Consumer Electronics Show -- cel mai mare eveniment dedicat gadgeturilor -- cititoarele de cărţi şi rudele lor apropiate, tabletele, s-au aflat în centrul atenţiei iar prima concluzie care se poate desprinde este că pe această piaţă se profilează o competiţie acerbă. Dacă până acum singurii concurenţi importanţi pentru Kindle erau Sony Reader şi Nook (de la Barnes & Noble), câteva dintre aparatele şi tehnologiile prezentate par să fie pregătite să-şi revendice o felie din piaţă. Cel mai atractiv prototip prezentat mi s-a părut Skiff, un cititor extrem de subţire care se bazează pe o nouă tehnologie de afişaj pe folie metalică, ceea ce-i conferă flexibilitate şi-l face practic indestructibil. Dacă mai adăugăm dimensiunile (circa 30 cm), rezoluţia de 1200 x 1600 de pixeli, interfaţa tactilă, parteneriatul cu reţeaua de telefonie Sprint (care-l va vinde în peste o mie de locaţii şi on-line) şi conectivitatea WiFi, avem în faţă o ofertă extrem de atractivă. Dar mai este ceva, extrem de important: Skiff este orientat în primul rând spre ziare şi reviste, ceea ce ar putea să-i aducă parteneriate extrem de avantajoase cu trusturi de presă importante, care de multă vreme caută noi modalităţi de distribuţie. De altfel, Hearst Corporation este deja unul dintre partenerii Skiff.

Pe partea de software, Ray Kurzweil lansează un program de vizualizare care va rula nu doar pe computere obişnuite ci şi pe iPod, smartphones şi computere de tip tablet, alăturând şi o impresionantă oferă de peste un milion de titluri gratuite, plus cărţi proaspete de la diverse edituri. Şeful Microsoft, Steve Ballmer, a vrut să fie şi el pe val, prezentând un tablet PC de la HP rulând Windows 7 (deşi se cam ştie că HP va echipa acelaşi model şi cu Android). Urmează mutarea lui Apple, cu o lansare anunţată la sfârşitul lunii. Va fi oare mult aşteptatul iSlate?