Cred că foarte puţină lume cât de cât familiarizată cu internetul n-a aflat încă de Twitter. Pentru aceştia, o foarte succintă prezentare: Twitter este un serviciu de micro-blogging care permite utilizatorilor să posteze texte nu mai mari de 140 de caractere. Este un soi de SMS online, cu diferenţa că dispune de facilităţi specifice reţelelor de socializare: utilizatorii au un profil, pot controla distribuţia mesajelor, se pot "abona" la mesajele altor utilizatori. Este cu siguranţă cel mai de succes serviciu online apărut în ultima vreme, cu o rată de creştere care a atins în februarie 2009 incredibila valoare de 1.382 procente. Am amintit de Twitter de mai multe ori însă nu i-am acordat o atenţie deosebită dintr-un motiv extrem de simplu: nu-mi place. Am încercat. Mi-am creat un profil, am ales câţiva oameni care mi s-au părut apropiaţi ca interese şi le-am urmărit o vreme mesajele (zise "tweets"). Am încercat şi eu să postez câteva, dar am constatat că în 140 de caractere nu poţi spune mai nimic. Oricum, nimic interesant, ceea ce de altfel observasem la cei pe care i-am urmărit.

Mi-am adus aminte de Twitter zilele trecute, parcurgând nişte statistici din care am aflat cu oarecare surprindere că adolescenţii îmi împărtăşesc opinia. Surprinderea vine din faptul că, de regulă, hit-urile din internet sunt alimentate de publicul foarte tânăr, mult mai dispus să adopte noile instrumente de comunicare. În mai 2009 doar 4,4% dintre vizitatorii sitului Twitter.com au fost minori. Cum se explică această abatere de la normă? Probabil prin faptul că serviciul este lipsit de caracterul viral al reţelelor de socializare "clasice". Desigur, poţi opta să fi anunţat printr-un e-mail când un nou utilizator s-a abonat la mesajele tale, dar această relaţionare este mult mai puţin angajantă decât adăugarea unui nou amic într-o reţea de genul Facebook. Un raport publicat de Morgan Stanley relevă şi alte motive, printre care cel mai important este că prea puţini le citesc mesajele şi le consultă profilul, aşa că interacţiunea este minimală.

Dacă Twitter n-are succes printre teen-agers, Facebook pare să fie extrem de popular. Dar câteva date publicate recent de Ofcom (autoritatea pentru comunicaţii în Marea Britanie) sugerează că interesul tinerilor pentru reţelele de socializare tinde să scadă. În ultimul an, procentul utilizatorilor de reţele de socializare din grupa de vârstă 15-24 de ani a scăzut de la 55 la 50. Interesant este însă că a crescut procentul adulţilor. Pentru grupa de vârstă de la 25 la 34 de ani creşterea de 6% poate fi doar parţial explicată prin transferul din grupa inferioară, însă creşterea a fost şi mai mare (7%) pentru adulţii de la 35 la 54 de ani. Pe baza acestor cifre, jurnaliştii de la The Guardian au tras concluzia că Facebook sau Bebo nu mai sunt "cool" iar explicaţia e chiar amuzantă: cea mai sigură cale a unei generaţii mai vârstnice de a distruge o tendinţă a tinerei generaţii este să şi-o însuşească. La momentul actual 30% dintre adulţii britanici frecventează cel puţin un serviciu de socializare, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 10 procente în mai puţin de doi ani. Adolescenţii au constatat că reţelele pe care le frecventează s-au umplut de profesori, părinţi, unchi şi mătuşi, aşa că lucrurile devin mai puţin atractive. Dar rămân grozav de interesante în continuare pentru copiii sub 16 ani.

Date apropiate -- de data aceasta din Statele Unite -- prezintă şi un raport publicat de Pew Internet & American Life Project. Numărul profilelor de adulţi din reţelele de socializare a crescut de mai mult de patru ori din 2005, ajungând acum la 35%. În condiţiile demografiei americane, această înseamnă că adulţii au devenit mai numeroşi online decât adolescenţii, deşi 65% dintre aceştia din urmă sunt activi în mediile de socializare online.

Care sunt totuşi zonele care atrag pe tinerii care îşi reduc numărul orelor petrecute în Facebook sau MySpace? Se pare că atracţia maximă o exercită acum dispozitivele mobile, unde partea leului şi-o adjudecă Apple, cu iPod Touch şi iPhone, telefoanele inteligente Blackberry şi Palm figurând şi ele în lista lucrurilor "cool". Consolele de jocuri şi-au păstrat atractivitatea iar televiziunea re-devine atractivă dacă vine prin internet. Serviciul BBC iPlayer are succes mai mare la tineri iar YouTube şi siturile de muzică în variantă streaming rămân cele mai vizitate. Companiile media încearcă să fructifice aceste tendinţe, însă până acum se pare că doar Apple s-a priceput să vândă muzică şi programe TV unei generaţii pentru care "gratuit" este aproape o deviză.