Printre nenumărate ştiri legate de scăderea vânzărilor în contextul crizei, mi-a atras atenţia un care se referă la cote de piaţă, deci este oarecum independentă de contextul actual. Conform unui studiu dat publicităţii de Net Applications, pentru prima dată în ultimii 15 ani cota de piaţă a sistemului de operare Windows (toate variantele) a scăzut sub pragul de 90%. Desigur, dominaţia Windows nu este încă ameninţată de nici un rival şi se poate presupune că această cădere la 89,6 procente este accidentală, sau poate incorectă. Chiar şi aşa, vestea că "există viaţă dincolo de Windows" a stârnit destule comentarii.
Varianta unei scăderi accidentale se bazează pe insuccesul versiunii Vista, iar cifrele sunt clare: în vreme ce XP deţine 66,32% din totalul instalărilor Windows, Vista abia a reuşit să treacă de 20% la doi ani după lansare. Are sens, deci, să ne gândim că utilizatorii dezamăgiţi de Vista aşteaptă versiunea următoare, aşa că lansarea lui Windows 7 (prevăzută pentru 2009) ar putea redresa situaţia. Posibil, deşi o versiune nouă bazată pe aceeaşi platformă nu este o garanţie a unui succes de proporţii, în condiţiile în care producătorii de hardware par mai degrabă să se orienteze pe sisteme mai ieftine şi mai puţin dotate. Problema este însă că avem de-a face cu o tendinţă: Windows scade în mod constant din 2004, cu o medie de 1,7 procente în fiecare an. Iar tendinţa este mai importantă decât cifrele absolute, deoarece statisticile care o constată sunt bazate pe aceeaşi metodologie. Insuccesul Vista poate explica eventual scăderea mai accentuată din ultimele 12 luni (peste 2%), dar nu trendul general.
O altă premieră -- care nu poate fi disociată complet de prima -- o reprezintă scăderea cotei de piaţă a browserului Internet Explorer sub 70% (după lungi ani de dominare totală, culminând cu cote de peste 95% în 2003-2004). Evident, iarăşi e vorba de un trend, care este uşor de remarcat în diverse statistici. Şi în acest caz, optimiştii estimează că IE 8 va redresa situaţia, însă creşterea constantă a popularităţii lui Firefox (care a depăşit 20% în statisticile de la Net Applications) sugerează mai degrabă contrariul.
Acestea fiind datele, care ar fi posibilele explicaţii? E suficient să privim aceleaşi statistici pentru a găsi primul răspuns: succesul lui Apple. Dintr-un competitor care intra în marja de eroare, Mac a reuşit să intre în topurile de vânzări (mai ales la portabile) şi, odată cu el, a crescut şi ponderea sistemului MacOS X, care a atins 8,87%. E vorba practic de o dublare a cotei de piaţă din mai 2006. Firesc, aceeaşi evoluţie o cunoaşte browserul Safari, care atinge 7,13%, diferenţa până la cota Mac-ului fiind explicabilă prin pătrunderea lui Firefox şi în domeniul controlat de Apple. Interesant este că a scăzut procentul deţinut de Chrome, ceea ce confirmă ipoteza că Google nu a intenţionat să concureze cu IE şi Firefox, ci doar să traseze nişte posibile direcţii de dezvoltare în domeniu (de pildă compilarea dinamică a codului JavaScript).
O observaţie interesantă adusă de Vince Vizzaccarro (vicepreşedinte la Net Applications) este că ponderea Windows şi IE scade sensibil la sfârşit de săptămână şi după orele de muncă, ceea ce este o indicaţie clară că în zona domestică Mac-urile şi Firefox au o răspândire mai mare decât în zona corporatistă. Iar cum tendinţa ultimilor ani este ca tehnologia utilizată acasă de angajaţi să influenţeze semnificativ pe cea utilizată în companii (pentru a reduce costurile instruirii), este foarte plauzibil ca evoluţiile semnalate de statistici să se accentueze. Analistul Rob Enderle remarcă o tendinţă de creştere a utilizării computerelor de la Apple în zona corporatistă, determinată de o altă tendinţă a ultimilor ani: migrarea deciziilor de achiziţie de la departamentele IT către zona operaţională orientată pe profilul companiei. Fiind mult mai orientaţi pe costuri decât pe tehnologie, managerii din acest sector au ajuns la concluzia că, în ciuda preţurilor de achiziţie piperate, Mac-urile sunt mai rentabile din perspectiva costului total al proprietăţii.
Interesant este că Linux -- deşi în creştere -- nu atinge încă un procent, explicaţia fiind probabil că cele 40.000 de situri web monitorizate de Net Applications atrag mai ales americani, mai conservatori decât europenii în privinţa soluţiilor open source. Oricum, se pare că pe termen mediu "monocultura" software va lăsa loc unei diversităţi mai largi, din care nu vom avea decât de câştigat.
