Wikipedia a stârnit atâtea controverse încât poate că are sens să revenim puţin la fundamente şi să încercăm să clarificăm câteva lucruri simple. În primul rând, cu cine avem de-a face: Wikipedia este un proiect colaborativ care are scopul de a crea prin contribuţii voluntare o resursă informaţională la dispoziţia tuturor. Oricine poate aduce contribuţii iar conţinutul rezultat este "liber", în sensul că oricine îl poate folosi în condiţiile unei licenţe Creative Commons BY-SA. Aceasta este un dintre cele mai liberale variante de licenţiere, deoarece pretinde doar specificarea sursei (BY -- atribuire) şi şi distribuirea operelor derivate sub aceeaşi licenţă (SA -- share alike). Chiar şi utilizarea în scopuri comerciale este permisă iar preluarea conţinutului de către diferite situri web este o practică comună.
Întregul proiect este susţinut de un software open source numit MediaWiki, bazat pe modelul software numit wiki -- o specie de programe care permit crearea rapidă de pagini web printr-un limbaj simplu de editare, cel mai adesea prin colaborarea mai multor autori. Finanţarea proiectului este asigurată prin donaţii colectate de Wikimedia Foundation (care dezvoltă o serie întreagă de proiecte înrudite, printre care şi Wiktionary). Conţinutul propriu-zis însumează peste 13 milioane de articole în 260 de limbi, dintre care engleza adună circa 3 milioane iar româna în jur de 130.000. În spatele articolelor există întreaga istorie a versiunilor precum şi liste de discuţii în care autorii au posibilitatea să se consulte şi să găsească soluţii de compromis în chestiuni controversate. Nu există editori, dar colaboratorii cu experienţă au adesea o anumită autoritate, acceptată de comunitate.
Este Wikipedia o enciclopedie? În opinia mea, singura asemănare între Wikipedia şi o enciclopedie este organizarea pe articole. Tot restul este diferit, începând cu metodologia de redactare şi terminând cu absenţa "ediţiilor". Este Wikipedia o resursă credibilă? Aceasta este fără îndoială problema cea mai controversată şi cea mai mare parte a comunităţii academice este de părere că nu. Fiind o resursă creată de amatori, există desigur multe articole tratate superficial, informaţii eronate şi chiar articole care dezinformează deliberat. Mai mult chiar, caracterul deschis lasă loc, inevitabil, actelor de vandalism, unele cu vădită tentă politică sau rasială. Cu toate acestea, imensa majoritate a articolelor cuprind informaţii pertinente şi suficiente trimiteri la surse pentru ca cititorul să poată să-şi facă o idee despre subiect şi, dacă are dubii, să poată consulta resurse adiţionale. Pe de altă parte, toată informaţia din spatele paginii este disponibilă iar cititorul interesat poate afla din discuţiile purtate de autori care sunt eventualele aspecte controversate sau discutabile. Anumite articole sunt explicit marcate ca fiind controversate. Părerea mea este că în general se poate da crezare informaţiei, dar cu precauţie.
Chiar dacă toată lumea pare să fie de acord că Wikipedia nu este o resursă "cu autoritate", atracţia pe care o exercită este irezistibilă. E vorba mai înainte de toate de cantitate, diversitate şi actualitate. Vă interesează pastele? Wikipedia vă prezintă o listă de 162 de feluri, împărţite pe categorii, fiecare cu descriere, majoritatea cu poze şi o bună parte beneficiind de articole dedicate, unde găsiţi şi ingredientele cele mai potrivite. Vă interesează discografia formaţiei The Pogues? Nu doar că o găsiţi, dar fiecare album are articol propriu. Evenimentele prezentului sunt reflectate în câteva zile în articolele relevante. De foarte multe ori Wikipedia este mai eficientă decât Google la căutarea unei informaţii. De exemplu, cea mai bogată sursă de informaţie despre criticile aduse Wikipediei este chiar Wikipedia (care mai are şi un voluminos articol despre credibilitate Wikipediei, în care toate punctele de vedere sunt trecute în revistă).
Însă principala acuză adusă Wikipediei este că subminează -- chiar şi involuntar -- centrele de autoritate. Cartea lui Andrew Keen "The Cult of the Amateur" este un adevărat rechizitoriu şi multe dintre opiniile sale sunt justificate. Dar lucrurile par să evolueze în mod firesc în această direcţie. Accesul larg al publicului la mijloace de exprimare este un fenomen cultural comparabil poate doar cu accesul publicului la litera tipărită. Dacă tiparniţa lui Gutenberg a marcat profund întreaga istorie a Europei, este rezonabil să ne aşteptăm la efecte de aceeaşi amploare iar Wikipedia poate că este unul dintre primele.
