În 1930, Jean Cocteau a scris piesa La voix humaine, despre care s-a spus că este "un monolog pe două voci". O femeie vorbind la telefon. Un dialog din care spectatorul aude o singură voce şi poate doar să o intuiască pe a doua. Montările din ultimii ani au fost influenţate de progresele tehnologiei, astfel încât telefonul a devenit portabil, ceea ce a dat actriţei o mai mare libertate de mişcare. Însă o montare cu adevărat modernă o va ţintui din nou pe scenă, de data aceasta în faţa calculatorului.

Telefonia prin internet a devenit o mare afacere şi, din câte se pare, nimic nu o va putea opri să schimbe modelul de afaceri a marilor companii de telecomunicaţii, care până de curând se bucurau de un monopol ce părea etern. Esenţa tehnologică o constituie un set de protocoale -- numite generic VoIP (Voice Over IP) -- pe baza cărora programe specializate transportă "pachete" de date între două computere conectate la o reţea IP (internet sau reţele locale TCP/IP). Prea multe explicaţii tehnice nu-şi au locul aici, dar trebuie amintit că pachetele de date care transportă informaţia audio nu sosesc în ordinea în care au fost transmise (deci trebuie puse în ordinea firească la sosire) şi, în plus, unele pachete sunt alterate pe parcurs. Spre deosebire de programele care transportă -- de exemplu -- fişiere, programele de telefonie sunt mai atente la viteză decât la corectitudine, astfel încât acceptă fără mofturi pachete eronate şi le ignoră pe cele întârziate, echilibrând calitatea cu o latenţă scăzută.

Vocea a venit în internet din două direcţii diferite. Pe de-o parte, dinspre marii furnizori de servicii internet (ISP), care au intrat astfel în competiţie directă cu marile telecom-uri. Avantajul este că nu este nevoie de un calculator, convorbirile cu utilizatorii aceleiaşi reţele sunt de regulă gratuite iar conectivitatea cu reţelele de telefonie clasice sau mobile este asigurată. În plus, firmele pot să-şi conecteze sistemele interne din locaţii diferite (de regulă prin reţele virtuale private -- VPN) la preţuri extrem de avantajoase.

Pe de altă parte, a venit dinspre reţelele de mesagerie instantanee. La momentul actual, toţi marii jucători din acest domeniu dispun de facilităţi de convorbiri audio în sistemele proprii (chiar dacă unele nu sunt propriu-zis VoIP). Piaţa este dominată de AOL, care dispune de două reţele -- AIM şi ICQ -- ce totalizează peste 40 de milioane de utilizatori care se bucură de chat şi convorbiri audio, plus video. Yahoo vine pe poziţia secundă, furnizând prin Messenger facilităţi similare pentru 20 de milioane de utilizatori, urmat îndeaproape de Microsoft cu 14 milioane de utilizatori de MSN. Google Talk este un nou venit în domeniu, însă forţa sa de marketing este considerabilă. Fără o bază impresionată de utilizatori, Apple se profilează ca lider tehnologic, clientul său iChat ajungând la performanţa video-conferinţelor cu până la patru participanţi simultan.

Însă vedeta incontestabilă a momentului este Skype, o firmă europeană ce s-a lansat abia anul trecut şi a atins o bază de clienţi impresionantă: 53 de milioane. Interesant este că, spre deosebire ce competitori, peste jumătate din utilizatori sunt din Europa şi doar circa 12% din SUA. În fine, o altă particularitate este faptul că Skype a pornit direct cu servicii de telefonie, mesajele text fiind doar o facilitate suplimentară. Calitatea transmisiei este remarcabilă, chiar şi la conexiuni lente sau în audio-conferinţe. Ca şi în cazul altor reţele de mesagerie instant cu servicii de voce, convorbirile între utilizatori Skype sunt gratuite iar programul este şi el gratuit. Skype oferă însă şi servicii plătite: SkypeOut permite apeluri către reţele de telefonie clasice sau mobile la preţuri rezonabile, SkipeIn permite utilizatorilor să fie apelaţi de la telefoane obişnuite (disponibil doar în anumite ţări) şi Skype VoiceMail (mesaje vocale).

De curând, Skype a anunţat componente plug-in pentru video-telefonie şi video-conferinţe. În plus faţă de posibilitatea de trimite fişiere sau "cărţi de vizită" în timpul convorbirilor, componentele video vor permite partajarea pozelor digitale sau a altor elemente vizuale de pe computerul local (de pildă o prezentare PowerPoint).

Însă Skype este vedeta momentului şi dintr-un alt motiv. În data de 12 septembrie, eBay -- gigantul licitaţiilor on-line -- a anunţat că va cumpăra firma Skype la un preţ de-a dreptul fabulos: 2,6 miliarde de dolari, la care se vor adăuga (în anumite condiţii) încă 1,5 miliarde în următorii trei ani.