"Doamnelor
și domnilor, rock and roll". Dacă acest banal citat are vreo
valoare este doar pentru că e vorba de primele cuvinte adresate
telespectatorilor de un nou post de televiziune, numit MTV. Era 1
august 1981, pe la ora prînzului, cînd show-ul a
început. Primul videoclip difuzat a fost un hit al formației
The Buggles care, întîmplator sau nu, purta titlul
"Video Killed the Radio Star". Și într-adevăr, MTV a
impus videoclipul ca principal vehicul al muzicii pop, bulversînd
astfel industria muzicală, televiziunea și, în cele din
urmă, o întreagă cultură populară. Vreme de mai mult de
douăzeci de ani, MTV a fost etalonul televiziunii muzicale,
atracţia irezistibilă pentru generații de adolescenţi,
standardul pentru tot ce era "cool" în materie de muzică
și "teen lifestyle".
S-a schimbat ceva între timp? În 2006, MTV Video Music Awards
a înregistrat cea mai scăzută audienţă din ultimii zece
ani, un rezultat oarecum firesc pentru un post care a virat de-a
lungul timpului dinspre o orientare strict video-muzicală spre una
dominată de o specie ciudată de reality show. Cu siguranţă "The
Osbourns" și, mai nou, "Laguna Beach" au fost succese de
amploare, însă este clar că MTV şi-a pierdut o bună parte
din audienţa tradițională iar managerii postului au aflat foarte
repede că internetul a devenit destinația predilectă a
adolescenților de azi. Acolo este -- mai mult sau mai puțin legal
-- muzica nouă, acolo este locul în care pot discuta despre
muzică sau despre orice altceva (inclusiv despre personajele din
"Laguna Beach"), acolo pot lega prietenii... MySpace, YouTube și
blogurile au devenit mai "cool" decît televiziunea, așa că
MTV a trebuit să-şi recupereze fanii... online.
Prima tentativă a fost să cumpere MySpace, însă Viacom
(proprietara reţelei MTV) a pierdut competiția cu News Corp, care
a plătit 580 de milioane de dolari pentru imensa reţea de
socializare. Au urmat alte eşecuri: serviciul muzical pe bază de
abonament Urge n-a avut nici o şansă în fața lui Apple
iTunes iar conţinutul video furnizat de Overdrive s-a dovedit mult
mai puţin atractiv decît YouTube. Era nevoie de ceva mult mai
spectaculos, ceva care să repoziționeze MTV ca "trendy" în
noul mediu. Ideea cîștigătoare a fost să-i atragă pe
tineri nu doar să vadă viaţa îndestulată a personajelor
din "Laguna Beach -- The Real Orange County", ci și s-o
trăiască alături de ei, într-o lume virtuală
tridimensională asemănătoare celei din Second Life. Succesul a
fost spectaculos. Lansat în septembrie anul trecut, Virtual
Laguna Beach (VLB) a atras în primele 10 săptămîni nu
mai puțin de 300.000 de membri. Proiectat de Makena Tehnologies
(care operează și spațiul virtual "There"), VLB este mai
degrabă un spațiu destinat socializării, un fel de MySpace în
trei dimensiuni și în timp real, unde tinerii din toate
colțurile lumii (prin intermediul reprezentărilor lor --
avataruri) au șansa să stea de vorbă, să participe la concursuri
sau petreceri, poate chiar să flirteze (idila nu trece dincolo de
un sărut virtual). Spre deosebire de Second Life, în VLB
utilizatorii au mai puține posibilități de a modela mediul și
proiectanții au un control mai strict în privința economiei
(da, există și aici bani virtuali) și a comportamentului
participanților. MTV mai are în plan două lumi virtuale:
VMTV va fi orientată spre muzică iar LogoWorld va viza
comunitățile gay.
Este
greu de crezut că MTV va putea să obțină pe termen scurt
venituri consistente din VLB, însă publicitatea este
principalul joc economic al acestei lumi. Spre deosebire de Second
Life, vizitatorii din VLB pot obține bani virtuali asistând
la prezentări comerciale, MTV stabilind deja relații cu branduri
importante precum Cingular, Pepsi-Cola, Paramount sau Secret (o
marcă de parfumuri, pentru care audiența preponderent feminină a
VLB este o atracție importantă). Desigur, participanții pot
cumpăra online produse MTV (de la tricouri la DVD-uri) sau de la
parteneri.
Lumile virtuale par să fie pasul următor în materie de socializare
în rețea și este de așteptat ca și alte companii media să
încerce abordări asemănătoare. Interesant este însă
că și instituțiile culturale sînt interesate de noul mediu,
iar în Teen Second Life (varianta SL pentru adolescenți)
bibliotecile par să aibă succes. Unele oferă și cursuri. Școala
virtuală s-ar putea să fie o idee atractivă...