Din 1998 încoace, în fiecare vară, Wired
publică un index cuprinzând profilurile a 40 de companii pe care editorii
prestigioasei reviste le consideră cele mai inovatoare. Nu este vorba atât
de inovaţie în sensul strict tehnic, cât mai ales de inovaţie din
perspectiva abordării unui business, de adecvarea la noi
realităţi economice şi tehnologice, de explorarea unor zone încă
ne-cartografiate de economia tradiţionale. Nu sunt neapărat
companiile cele mai profitabile, cele mai reputate sau cele mai de succes. Nu
sunt nici măcar cele mai "trendy", dar sunt cele care trasează
liniile a ceea ce va însemna curând "trendy".
Dacă la început lista celor 40 era ordonată
alfabetic, începând din 2003 a devenit un clasament, a cărei evoluţie
devine şi mai interesantă (şi adaugă, desigur, o doză
de suspans). Astfel, în 2003 o companie nou intrată în index (şi
singura privată din listă) apare direct pe prima poziţie:
Google. Interesant este că tot o nou intrată apare pe poziţia 4
şi se numeşte... IBM! În anul următor Google şi-a
păstrat poziţia, însă un alt nou venit reuşeşte
să intre în top pe poziţia 3, pentru ca în 2005 să devină
liderul clasamentului: Apple. Anul acesta primele două locuri s-au
inversat, Google revenind pe prima poziţie, secondată de Apple. În
tot acest interval, Microsoft a avut o evoluţie mereu descrescătoare,
coborând de pe locul 8 (în 2003) până pe locul 36 (2006). Pasionant, nu-i
aşa?
Ceea ce aduce nou indexul anului acesta este o abordare
diferită. Dacă până acum motivaţia poziţiei
ocupată era furnizată chiar în profilul companiei, de data aceasta
Wired încearcă să plaseze clasamentul într-un context mai larg
şi, totodată, să ofere o explicaţie mai amplă
ierarhiei oferite publicului (deşi, inevitabil, doza de subiectivism
rămâne substanţială într-un astfel de demers). Astfel, un grupaj
de articole schiţează şase dintre tendinţele majore ale
industriei, pe care redacţia revistei le consideră esenţiale pentru
noua economie, cele pe care -- cu emfaza caracteristică -- le crede capabile
să schimbe lumea. Profilurile companiilor au devenit mai succinte iar
centrul de greutate s-a mutat spre prezentarea tendinţelor, fiecare fiind
ilustrată prin companiile cele mai reprezentative. Iată, foarte pe
scurt, care sunt "motoarele" economiei viitorului în viziunea revistei Wired:
Peer production -- Este vorba în esenţă despre un
nou model de producţie: un sistem dez-instituţionalizat,
non-ierarhic, cu un mod de organizare spontană, în care toţi
partenerii contribuie voluntar. Open source a deschis calea, însă modelul
s-a extins dincolo de producţia de software, făcându-şi
simţită prezenţa aproape în toate domeniile în care colaborarea
poate face minuni. Wikipedia este efigia acestui model, dar blogurile,
recenziile on-line, partajarea pozelor şi etichetarea informală a
conţinutului (folksonomy) pot fi în egală măsură amintite.
Convergenţa mediilor -- Atât muzica cât şi imaginea
refuză să rămână cantonate în aparatele tradiţionale.
Computerele devin televizoare şi invers iar noi aparate precum iPod-ul
video de la Apple şi telefoanele mobile cu posibilităţi video
îşi cer şi ele dreptul de a accede la "ţeava" prin care tot mai
mulţi antreprenori curajoşi din zona divertismentului îşi
distribuie producţiile.
Personalizarea -- Ceea ce pentru industriile
tradiţionale era de neimaginat devine astăzi metodă
curentă: produse proiectate şi fabricate anume pentru mine. Dacă
începutul l-a reprezentat asamblarea computerelor, astăzi unele companii
de confecţii ne croiesc haine pe măsura unui model virtual al
corpului. Posturi de radio sau chiar TV anume pentru gusturile unui utilizator
sunt deja funcţionale iar medicamentele proiectate pentru un anume ADN
urmează.
Tehnologiile verzi -- Cei care investesc astăzi masiv în
dezvoltarea unor produse ecologice sau nepoluante nu mai sunt doar vizionari,
ci şi promotori ai unei tendinţe, astfel că Toyota sau General
Electric îşi merită locul în clasament.
Fuziuni şi achiziţii -- Imensele centre de cercetare
nu mai sunt la modă. Companiile doritoare de tehnologii inovatoare devin
tot mai mult "vânătoare de talente" din zona micilor întreprinderi, astfel
încât M&A (mergers and aquisitons) tinde să înlocuiască R&D.
Sisteme deschise -- În fine, internetul a împlinit o veche
promisiune a industriei informatice: dominaţia standardelor publice
şi a sistemelor capabile să comunice indiferent de platformă.
Însă acesta este doar începutul.
Acestea fiind tendinţele, câteva nume mari precum Dell
sau Nokia au ieşit din index. Dar roata se poate întoarce.
