Poate să pară o chestiune minoră. Câte cuvinte pe minut puteţi introduce folosind o tastatură obişnuită? Eu sunt foarte slab la acest capitol şi încă mă întreb de ce în liceele de la noi nu se face un cât de firav curs de dactilografie. Dar să trecem la ceva mai dificil: care e performanţa la crearea unor mesaje SMS? În cazul meu e undeva pe la trei-patru cuvinte pe minut (motiv pentru care nu trimit mesaje nici de Crăciun). Pasul următor: tastatura virtuală, tot mai adesea întâlnită pe telefoanele din noua generaţie. Am observat că mesajele care poartă menţiunea "Sent from my iPhone" tind să fie laconice şi cred că intuiesc motivul.

Însă lucrurile s-ar putea ameliora. În urmă cu un an a fost prezentat un nou sistem de introducere a textului prin tastaturi virtuale numit Swype, iar zilele aceste a fost anunţat şi primul telefon care-l va folosi -- Samsung Omnia II. E vorba de o metodă predictivă care permite introducerea a circa 50 de cuvinte pe minut şi, în plus, este foarte uşor de învăţat. Inventatorii metodei -- printre care şi Cliff Kushler, co-autor al metodei T9 -- pretind că în doar două zile un utilizator obişnuit trece cu uşurinţă de 30 de cuvinte, ceea ce deja se apropie de performanţa medie pe o tastatură tradiţională. În principiu, utilizatorul plimbă un creion (sau degetul) pe ecranul tactil trecând peste literele care compun textul, ridicându-l doar între cuvinte. De restul se ocupă algoritmii care aleg cuvintele, eventual afişând o listă în caz de dubiu. Numărul de potenţiali utilizatori ai tehnologiei este de ordinul miliardelor, pentru că metoda are toate şansele să devină un standard greu de evitat de producătorii de dispozitive cu interfaţă tactilă, începând cu telefoanele.

Care ar fi implicaţiile? În primul rând, la 50 de cuvinte pe minut internetul mobil devine extrem de atractiv, pentru că mai toate serviciile pe care le oferă devin mult mai uşor de utilizat. Nu mai e vorba doar de e-mail, ci şi de bloguri, de forumuri, de reţele de socializare şi chiar de birotică elementară. În al doilea rând, computerele de tip "tablet" au şansa să intre în mainstream. Dar cel mai important mi se pare faptul că, deoarece telefoanele vor fi principalele beneficiare ale tehnologiei, conectarea la internet prin reţele de telefonie mobilă va deveni cea mai populară, ceea ce va scădea tarifele de date până la niveluri comparabile cu cele uzuale în cazul conexiunilor cablate. Altfel spus: acoperire maximă şi acces permanent, la tarife modice. Desigur, aceasta era tendinţa de mai multă vreme, însă cei care şi-au orientat primii afacerile pe această evoluţie vor fi cei care vor avea cel mai mult de câştigat. Ca de obicei, lista începe cu Google şi Apple.

În primul caz, se poate începe cu un zvon care, după toate aparenţele, se va confirma cât de curând: Google Phone -- un aparat adevărat, palpabil, echipat cu Android şi manufacturat de un producător asiatic (probabil LG). Ar putea să pară incorect ca Google să-şi concureze partenerii care folosesc Android, începând cu HTC şi terminând cu Motorola (care face furori cu noul Droid), numai că prezumtivul Google Phone va folosi exclusiv VoIP (Voice over IP). Dacă în acest caz e vorba încă de speculaţii, navigatorul auto bazat pe Google Maps este un serviciu real, care a produs un seism în lumea producătorilor de sisteme GPS. Nu doar că serviciul este gratuit, nu doar că oferă şi imagini satelitare plus Street View, dar este primul care va furniza informaţiile prin internet, în timp real, ceea ce va dubla imediat valoarea de întrebuinţare a aparatelor echipate cu Android. În fine, este vorba de Chrome OS, ale căror surse au început deja să circule prin internet. Un netbook ieftin, care e conectat la internet în câteva secunde (se estimează cam 7) după pornire, devine o ofertă valabilă măcar ca al doilea (sau al treilea) computer. Inutil de precizat că aceasta înseamnă trafic multiplicat la serviciile furnizate de Google şi clicuri pe reclamă contextuală. Adică bani.

Apple va câştiga cu viitorul iTablet (sau iSlate, nu se ştie), despre care se spune că a fost amânat pentru jumătatea anului viitor. Probabil pentru că preţurile componentele esenţiale -- memorie "solid state" şi afişaj OLED -- n-au scăzut în ritmul sperat. Este însă cert că metoda rapidă de introducere a textului va compensa absenţa tastaturii şi infirmă speculaţiile conform cărora va fi dedicat doar divertismentului. Combinat cu acces wireless ieftin la internet, devine o opţiune atractivă pentru domeniul educaţiei.