Începutul de an este încărcat de evenimente în lumea IT&C. Licitaţia benzii wireless de 700 MHz, conferinţa MacWorld şi achiziţia de către Oracle a companiei BEA Systems pentru 8,5 miliarde de dolari au ţinut multă vreme prima pagină. În acest context, poate părea surprinzător că cea mai spectaculoasă mişcare este considerată (cel puţin prin prisma mediatizării pe web) preluarea de către Sun Microsystems a firmei suedeze MySQL AB pentru un miliard de dolari.

Achiziţia realizată de Sun este interesantă din mai multe puncte de vedere. Merită să notăm că este de departe cea mai mare sumă plătită vreodată pentru o companie din domeniul FOSS (Free/Open Source Software). Spre comparaţie, Novell a plătit 210 milioane pentru SuSE Linux, RedHat a cumpărat JBoss cu 400 de milioane iar Citrix a plătit pentru XenSource 500 de milioane de dolari -- tendinţa fiind clar ascendentă. În plus, MySQL este o firmă privată şi, având în vedere că veniturile din ultimul an se cifrează la circa 70 de milioane, preţul oferit de Sun este uriaş, ceea ce nu poate însemna decât că pentru Sun mişcarea este una de importanţă strategică. Probabil că Sun a vrut să se asigure că îşi va însuşi integral comoara, pentru că se ştia de ceva vreme că MySQL intenţiona să devină publică.

MySQL este o companie oarecum excentrică. Este poate cea mai mare companie de open source din lume, cu circa 400 de angajaţi, dar aceştia sunt răspândiţi în 25 de ţări şi cam 70% dintre ei lucrează de acasă, astfel încât în sediile centrale din Uppsala (Suedia) şi Cupertino (SUA) nu prea e înghesuială. Sistemul de administrare a bazelor de date MySQL s-a născut mai degrabă dintr-o întâmplare. Invenţia i se datorează finlandezului Michael "Monty" Widenius, care a dezvoltat pentru nevoile proprii o bibliotecă de rutine de stocare, peste care a adăugat mai apoi o interfaţă SQL. La insistenţele unui coleg, David Axmark, a publicat codul în internet şi tocmai absenţa caracteristicilor extrem de sofisticate ale serverelor SQL a atras utilizatorii, care-şi doreau un instrument simplu, eficient şi uşor de administrat pentru mici aplicaţii, de regulă bazate pe web. Pentru a minimiza investiţiile, majoritatea proiectanţilor alegeau o combinaţie de softuri open source care s-a impus sub acronimul LAMP: sistemul de operare Linux, serverul web Apache, sistemul de baze de date MySQL şi un limbaj aplicativ din gama PHP, Perl sau Python. În scurtă vreme platforma LAMP a ajuns să domine internetul iar numărul instalărilor MySQL a devenit atât de mare încât Widenius şi Axmark au decis să se dedice total acestui produs. Au înfiinţat firma MySQL, a cărei misiune era să dezvolte în continuare sistemul MySQL şi să câştige bani din suport tehnic şi instruire.

Creşterea popularităţii produsului a determinat compania să adopte un model de business numit "licenţiere duală": produsul este distribuit atât sub licenţă publică GPL, cât şi sub o licenţă comercială, plătită, pentru clienţii care nu se împacă cu GPL. Pe de altă parte, MySQL a pătruns şi în medii enterprise iar utilizatorii au început să aibă cerinţe tot mai complexe. Pentru a implementa mecanismul tranzacţional, proiectanţii MySQL au recurs la două variante alternative de stocare open source, BerkeleyDB şi InnoDB. Dar, surpriză, Oracle a cumpărat în scurt timp ambele companii care dezvoltau aceste mecanisme, dovedind astfel că MySQL nu-i este chiar indiferent... Abia recent s-a aflat că în 2006 Oracle a avut o tentativă de a cumpăra MySQL.

Sub umbrela Sun, MySQL va dispune acum de resursele necesare pentru a-şi dezvolta propria alternativă de suport tranzacţional şi va avea un acces mai uşor la clienţii mari, pentru care un furnizor din Fortune 500 reprezintă o garanţie importantă. Pentru Sun, cele peste 5 milioane de instalări MySQL din lume reprezintă tot atâtea oportunităţi de a vinde hardware sau servicii (principala sursă de venituri a companiei), dar şi şansa de a-şi promova celelalte produse software open source (Solaris, platforma Java şi OpenOffice). Cu toate că este de aşteptat ca MySQL să beneficieze de optimizări speciale pentru Solaris, Sun nu va neglija faptul că marea majoritate a instalărilor sunt pe Linux. În plus, o mai strânsă integrare între MySQL, OpenOffice şi Java va reprezenta o alternativă atractivă la combinaţia echivalentă de la Microsoft. În fine, MySQL poate fi exemplul prin care Sun ar putea să-şi convingă acţionarii că modelul de business bazat pe licenţierea duală este viabil pe termen lung.