Dintr-o simplă -- dar imensă -- resursă informaţională preponderent statică, web-ul a evoluat spre un mediu din ce în ce mai orientat spre interacţiune. Comerţul electronic şi schimburile de informaţii dintre companii (e-business) păreau să fie comorile ascunse în imensitatea reţelei, ideea de bază fiind că organizaţiile (în principal cele comerciale) sunt cele mai în măsură să exploateze şi să finanţeze noul mediu.

Lucrurile n-au mers însă chiar aşa. Aşteptările pe care investitorii şi le-au pus în e-business nu s-au dovedit tocmai realiste, iar căderea spectaculoasă a dot-com-urilor a dovedit-o într-o manieră brutală. Fără îndoială, comerţul electronic a supravieţuit şocului şi s-a dezvoltat în continuare, însă în ultimii ani web-ul a devenit din ce în ce mai mult un spaţiu al interacţiunii între persoane, un mediu tot mai "social". Expansiunea extraordinară a reţelelor sociale, a blog-urlor, a forumurilor şi a spaţiilor colaborative a mers în paralel cu creşterea popularităţii unor servicii internet alternative, cum ar fi partajarea resurselor în reţele peer-to-peer şi mesageria instantanee. Dovadă stă faptul că dominaţia asupra internetului a trecut în mâinile companiilor cele mai active în acest tip de servicii, în frunte cu Google, Yahoo şi, desigur, Microsoft.

Suportul comunicării între persoane pare să fi devenit una dintre cele mai mari afaceri din internet iar câteva dintre evoluţiile recente sunt reprezentative. Prima se referă la intrarea în mainstream a fotografiei digitale. Producătorii de imprimante color de înaltă rezoluţie şi-au frecat satisfăcuţi mâinile, însă au fost repede dezamăgiţi: pozele digitale refuză hârtia. Motivul este simplu: pozele se cer împărtăşite, comentate, admirate de toţi cei implicaţi în povestea lor, iar Reţeaua este mult mai abilă în această privinţă. Dacă anii trecuţi am trimis prietenilor poze prin e-mail, în ultima vreme au căpătat o imensă popularitate serviciile de publicare on-line a fotografiilor ("photo sharing"). Exemplul cel mai reprezentativ este Flickr, în principal datorită caracteristicilor specifice reţelelor sociale pe care le încorporează.

Pe lângă posibilităţile foarte comode de a încărca pozele pe sit şi de a le aranja într-o galerie personală (de pildă grupându-le în seturi), Flickr oferă pentru fiecare poză posibilitatea de a stabili un nivel de "vizibilitate". Desigur, majoritatea pozelor sunt publice, dar unele pot fi rezervate doar pentru prieteni sau membri familiei, care sunt stabiliţi în lista de contacte. Pentru a prezenta cuiva pozele din vacanţă, e suficient să-i indicăm adresa web a galeriei sau, mai bine, îl putem invita să se înregistreze (gratuit) la Flickr, caz în care va fi trecut imediat în lista de contacte. Fiecare poză poate fi comentată de cei cărora le este accesibilă iar etichetele aplicate pozelor (tags) facilitează căutările, exact ca în cazul serviciilor de genul Del.icio.us. În plus, utilizatorii pot să adere la nenumărate comunităţi (numite grupuri), orientate pe diverse tematici (de pildă "Images of Romania" sau "Airedale Terriers"), în care îşi pot publica pozele potrivite şi pot participa la discuţiile de pe forum. Există încă numeroase alte facilităţi, printre care se remarcă posibilitatea de a stabili drepturi diverse de utilizare a pozelor proprii (de pildă prin licenţele Creative Commons) şi posibilitatea de a referi pozele din blog-uri.

Succesul lui Flickr n-a trecut neobservat, aşa că în primăvară serviciul a fost cumpărat de Yahoo, care intenţioneze să-l integreze în reţeaua sa de servicii. Google a adoptat însă o tactică diferită, furnizând gratuit Picasa -- un excelent program desktop pentru organizarea şi retuşarea pozelor stocate local. Însă acesta a fost doar începutul, pentru că a urmat un alt program, numit Hello, care a fost integrat cu Picasa. În principiu, Hello abordează partajarea imaginilor digitale în maniera mesageriei instantanee. E un fel de chat cu poze care pot fi comentate, discutate şi descărcate. Mai mult, cu Picasa şi Hello pozele pot fi trimise prin e-mail sau postate pe blog-uri găzduite de Blogger (cumpărat între timp de Google). Integrarea cu serviciile proprii este manifestă: Hello foloseşte conturile Gmail, serviciul de poştă electronică online deţinut de Google.

Hello a produs rumoare în internet, pentru că dovedea că Google este pregătit să intre pe piaţa mesageriei instantanee, dominată de AOL, Yahoo şi Microsoft. Şi într-adevăr, de curând a fost lansată versiunea beta a programului Google Talk, care pe lângă chat mai ştie şi telefonie prin internet. Deşi Yahoo şi Skype au un oarecare avans, competiţia pe noua piaţă a vocii prin internet se anunţă acerbă.