Puţine dintre întrebările ridicate de preluarea lui Sun Mycrosystems de către Oracle şi-au găsit un răspuns în cele două săptămâni care au trecut de la anunţarea tranzacţiei. Dintre acestea, cea mai importantă se referă la soarta produselor open source pe care Sun le-a supervizat şi le-a sprijinit. Se ştie că Sun a fost una dintre companiile care a contribuit semnificativ la baza de produse open source iar produse precum OpenOffice sau VirtualBox sunt folosite de milioane de utilizatori. MySQL a intrat în ograda companiei anul trecut, pentru un miliard de dolari. Pe de altă parte, trebuie subliniat că şi Oracle este un susţinător al mişcării open source, cu contribuţii importante la produse precum nucleul Linux, Xen sau Eclipse. În aceste condiţii, s-ar părea că nu vor fi probleme...
Şi totuşi, Ellison întârzie să dea un răspuns clar. Problema cea mai spinoasă pare să fie MySQL, care reprezintă fără îndoială un concurent pentru serverul de baze de date de la Oracle, cel puţin pe piaţa companiilor mici şi medii. Există posibilitatea ca Oracle să continue să susţină dezvoltarea produsului şi să-l orienteze spre clienţii mai mici, păstrând aceeaşi strategie comercială: licenţiere duală şi servicii. Sun a câştigat anul trecut 200 de milioane de dolari în felul acesta, deci există potenţial comercial. Mai mult, Oracle a cumpărat cu câţiva ani în urmă companiile Innobase şi Sleepycat, adică tocmai cele care au dezvoltat motoarele tranzacţionale de stocare utilizate de MySQL, InnoDB şi Berkeley DB. Cele două achiziţii au fost considerate "duşmănoase" la vremea respectivă, dar s-ar putea dovedi benefice acum. Există însă şi o altă perspectivă: cea mai mare sursă de venituri pentru Oracle o reprezintă aplicaţiile, aşa că MySQL este mai degrabă o încurcătură venită "la pachet". În această variantă, Oracle nu va investi în produs, comunitatea va fi nemulţumită şi, inevitabil, se va produce un "fork" (desprinderea unei linii de dezvoltare). Oracle nu poate opri comunitatea să utilizeze codul existent (sub licenţă publică GPL) iar creatorul lui MySQL, Michael Monty Widenius pare foarte dispus să preia din nou frâiele dezvoltării. Noua sa companie, Monty Program, dezvoltă împreună cu comunitatea un motor tranzacţional de stocare numit "Maria", aşa că o eventuală scindare este chiar probabilă. Iar cum lumea softului liber are oroare de corporaţii (Sun fiind o excepţie), cu siguranţă îl va urma pe Monty.
OpenOffice este şi el un caz interesant, deoarece ar putea fi arma cu care Oracle să atace zona desktop şi, astfel, să lovească în duşmanul istoric al companiei: Microsoft. S-a petrecut însă un lucru ciudat. La recenta conferinţă JavaOne -- patronată de Sun -- Larry Ellison a declarat că a discutat cu echipa care coordonează dezvoltarea OpenOffice şi le-a cerut să dezvolte interfaţa web pe bază de JavaFX, şi nu pe AJAX, aşa cum stabiliseră echipa şi comunitatea. O intervenţie directă în dezvoltarea produsului este o extravaganţă, chiar şi din partea lui Ellison, aşa că se poate presupune că există un plan în spate. Ceea ce au remarcat imediat susţinătorii produsului este că JavaFX (o platformă de scripting bazată pe Java) nu este complet open source, deoarece mediul de execuţie (runtime) este deţinut de Sun, deci va trece la Oracle odată ce preluarea va fi completă. Însă şi aici acţionează aceeaşi regulă a licenţei GPL: comunitatea poate prelua codul şi să continue separat. Şansele unei sciziuni sunt mai mici decât în cazul lui MySQL, dar totuşi există. Proiectul OpenOffice a fost foarte slab finanţat la Sun -- bugetul anual fiind în medie de 70.000 de dolari în ultimii doi ani -- în vreme ce mai multe companii, printre care Google şi IBM, s-au declarat dispuse să contribuie cu sume mult mai mari. Desigur, nu în conturile lui Sun sau Oracle, ci într-o fundaţie care să preia conducerea proiectului. Spre comparaţie, Mozilla a avut anul trecut venituri de 75 de milioane de dolari (dintre care 90% provenind de la Google) şi rezultatele se văd.
La fel de complicat este cazul proiectului GlassFish, un server de aplicaţii pornit de Sun. Oracle dispune deja de două astfel de produse şi este puţin probabil că îl va susţine. Însă farmecul open source este că indiferent de cine coordonează un proiect, codul este public şi comunitatea poate să-l dezvolte independent sau să-şi găsească un alt sponsor. Chiar şi cu riscul unor sciziuni şi schimbări de nume, vom avea în continuare MySQL şi OpenOffice, iar Oracle nu poate să împiedice aceasta evoluţie.
