Dacă recentul acord de colaborare dintre Microsoft şi Novell în privinţa interoperabilităţii dintre Windows şi Linux a fost primit cu răceală de comunitatea open source, ştirea care anunţa că Sun a pus întreaga platformă Java sub regim free software a stârnit entuziasm. Desigur, un rol important în conturarea celor două reacţii diametral opuse îl are şi atitudinea comunităţii în privinţa celor două companii. Microsoft a fost (şi încă este) un adversar al softului liber şi orice implicare a sa în acest domeniu este privită cu suspiciune sau chiar cu ostilitate. Mai mult chiar, atitudinea negativă s-a răsfrânt şi asupra lui Novell, măcar pentru faptul că prin termenii înţelegerii a legitimat patentele software, un veritabil măr al discordiei în disputa dintre softul proprietar şi softul liber. În schimb Sun este un declarat susţinător al mişcării open source şi una dintre firmele care a contribuit masiv la lărgirea bazei de software open source, prin suita de birotică StarOffice (baza proiectului OpenOffice) şi sistemul de operare Solaris.

Însă "liberalizarea" platformei Java este extrem de importantă nu doar pentru mişcarea open source, ci şi pentru industria IT în ansamblu, iar principalul motiv este cât se poate de simplu: Java este elementul software cel mai răspândit de pe întreaga planetă. Cele aproape 4 miliarde de echipamente care rulează Java reprezintă mai mult decât numărul instalărilor de Windows, Linux, Solaris şi MacOS la un loc. Găsim Java într-o gamă extrem de diversă de aparate, de la cartele inteligente (smartcards) până la sisteme industriale, de la telefoane mobile (peste 80% rulează Java) până la aparatura medicală. Mai trebuie amintit în acest context că, deşi dezvoltată şi controlată de Sun, tehnologia Java a reunit contribuţii din întreaga industrie şi, de fapt, codul sursă a fost disponibil de mulţi ani. Aşa cum toţi utilizatorii de computere ştiu, softul de bază (compilatorul şi maşina virtuală) a putut fi descărcat gratuit de oricine. Şi atunci, care este noutatea?

În primul rând, "open source" înseamnă mult mai mult decât disponibilitatea codului sursă şi caracterul gratuit. Este vorba de posibilitatea comunităţii de a contribui la dezvoltarea şi ameliorarea proiectului precum şi de dreptul de a redistribui programul. De altfel, atât voci cu autoritate din mişcarea open source (Richard Stallman şi Eric Raymond de pildă) cât şi din industria IT (în frunte cu IMB) au cerut de multă vreme firmei Sun să pună Java sub regim open source, răspunsul fiind mereu că analizează această posibilitate. Surpriza este însă că licenţa pe care a ales-o Sun nu este cea pe care a folosit-o pentru StarOffice şi Solaris (CDDL -- Community Development and Distribution License), ci chiar GPL versiunea 2. Este important de notat că GPL (General Public License) este cea mai "ortodoxă" licenţă open source, cea care defineşte noţiunea de "free software" (în sensul original, conceput de Richard Stallman şi Free Software Foundation).

Există câteva motive pentru care Sun a ales GPL iar primul este cât se poate de clar: deoarece nucleul Linux este sub aceeaşi licenţă, distribuitorii de GNU/Linux (acesta este de fapt numele sistemului de operare) vor putea să distribuie Java fără nici un fel de restricţie. Pe de altă parte, cea mai mare parte a comunităţii open source agreează această modalitate de licenţiere iar Sun speră să atragă astfel un suport semnificativ în dezvoltarea platformei. În fine, caracterul "viral" al licenţei (orice soft care foloseşte cod licenţiat GPL trebuie să fie la rândul său licenţiat GPL) va susţine standardul deja impus. Acest aspect este cel care a stârnit iritarea celor de la IBM, care lucrau deja ce mai multă vreme împreună cu Apache la o versiune open source a platformei Java (proiectul Harmony), sub o licenţă Apache. Acum susţinătorii proiectului Harmony vor fi puşi în faţa unei alegeri dificile: vor continua independent sau se vor alătura celor care lucrează pe codul de la Sun?

În fine, se mai invocă şi alte motivaţii pentru opţiunea celor de la Sun. Deşi extrem de răspândită, platforma Java nu mai are puterea de atracţie pe care o exercita în urmă cu câţiva ani. Două sunt ameninţările cele mai importante. Pe de-o parte vine puternic RoR (Ruby on Rails), un "cadru de lucru" open source pentru aplicaţii web, care câştigă tot mai mulţi adepţi. Pe de altă parte, proiectul Mono ameninţă să aducă în lumea Unix platforma .NET de la Microsoft. Java avea nevoie de un nou impuls.