Sunt numiţi de obicei Generaţia Y. Mai sunt desemnaţi ca nativi digitali, Net Generation sau Millennials. Indiferent cum le spunem, îi recunoaştem: sunt cei născuţi în epoca computerelor, a telefoanelor mobile, a jocurilor video şi a internetului, iar aceste noi tehnologii le-au modelat gândirea şi comportamentul într-un mod cu totul special. Ne-am obişnuit să-i considerăm copii şi să ne aşteptăm ca, odată cu vârsta, să ne adopte sistemul de valori şi stilul de viaţă. Însă câţiva autori în frunte cu Don Tapscott -- autorul unor cărţi precum Wikinomics şi The Digital Economy -- ne avertizează că nu aşa se va întâmpla. Dimpotrivă, ei vor fi cei care vor modela societatea şi economia după chipul şi asemănarea lor. Iar cum nativii digitali se apropie de maturitate şi încep să intre în "câmpul muncii", un conflict cultural în acest spaţiu se conturează deja.
Poate că la noi aceste aspecte nu par încă de actualitate. Este adevărat că istoria noastră demografică nu se suprapune cu cea americană şi vest europeană, unde după al doilea război mondial se disting trei faze destul de clar conturate. În primul rând este vorba de ceea ce se cheamă "baby boom", corespunzătoare perioadei de după război, când progresul economic rapid şi sentimentul de siguranţă a determinat o creştere masivă a populaţiei. Perioada a culminat cu anii 1957-1960, când familiile americane ajunseseră la o medie de 3,7 copii. După o perioadă de scădere a natalităţii (corespunzând aşa-numitei Generaţii X -- oarecum în contratimp cu "decreţeii" de la noi) a urmat un nou boom demografic numit "baby boom echo", cu un vârf la nivelul anului 90. Acestuia îi corespunde ceea ce numim Generaţia Y şi este limpede că această generaţie nu este doar diferită cultural, ci şi foarte numeroasă, ceea ce explică previziunea lui Tapscott că ea îşi va impune destul de repede "stilul" în societate, începând cu locul de muncă.
Don Tapscott a publicat de curând un ghid -- destul de controversat -- pentru managerii care se vor confrunta cu aceşti nativi digitali în companiile lor. În opinia sa, întreaga cultură organizaţională va trebui să se schimbe pentru a valorifica potenţialul acestei generaţii, pentru care colaborarea în reţele de socializare, în bloguri sau wiki-uri este modul natural de a lucra. Toate acestea implică mai multă libertate de mişcare ("Nu-i superviza" este prima regulă), care conduce cel mai adesea la un spor de inovaţie -- aşa cum experimentele făcute de companii precum Best Buy şi Deloitte au demonstrat deja. Nici training-ul nu va mai fi de actualitate, pentru că mediile colaborative stabilesc practic o echivalenţă între a munci şi a învăţa. Mai degrabă angajaţii trebuie încurajaţi să posteze în bloguri tot ce ţine de activitatea lor, astfel încât fiecare să beneficieze de expertiza celorlalţi. Însă cea mai radicală schimbare priveşte înlocuirea tot mai frecventă a posturii de angajat cu cea de colaborator, cu implicaţii profunde în tot ce înseamnă efortul de menţinere a forţei de muncă. Cât despre recrutare, ea va fi înlocuită cu relaţii stabilite prin reţele de socializare cu potenţiali angajaţi, încă de la vârste mici. În plus, tot mai mult "crowdsourcing", atât în interiorul cât şi în exteriorul companiei.
Pare o imagine utopică, însă trebuie să ţinem seama că această nouă generaţie a crescut mai ales într-un mediu "dez-instituţionalizat", în care colaborarea în proiecte precum Wikipedia sau în reţele precum Facebook a avut mereu un caracter informal iar regulile au fost auto-impuse. Consecinţa firească a pătrunderii acestei generaţii în birouri va fi că şi tehnologiile se vor schimba iar unele unelte care astăzi ni se par indispensabile vor dispărea. Don Tapscott are în vedere în primul rând bătrânul e-mail, care pentru adolescenţii de azi nu mai are altă utilitate decât de a trimite un mesaj politicos mătuşii. Chiar şi siturile web vor înregistra un declin, în condiţiile în care tânăra generaţie apreciază web-ul mai degrabă ca un mijloc de comunicare decât ca un furnizor de conţinut. Telefonia fixă este oricum detronată de cea mobilă, dar noile dispozitive mobile conectate în permanenţă la internet şi la aplicaţii web sofisticate vor reprezenta o ameninţare serioasă chiar şi pentru computerele personale.
Poate că lucrurile nu se vor desfăşura chiar aşa şi poate nu atât de repede. Însă schimbări majore vor avea loc şi e suficient să ne amintim cum generaţia Baby-Boom a schimbat lumea, pentru a anticipa că Net Generation va produce mutaţii de aceeaşi anvergură.