Pentru cei mai mulţi dintre noi, Microsoft tinde
să se confunde cu perechea Windows plus Office, care domină lumea
computerelor personale. Chiar dacă Vista -- cea mai recentă
versiune Windows -- nu a fost tocmai un succes, combinaţia magică
pompează în continuare bani grei în conturile companiei din
Redmond. Utilizatorii recalcitranţi, care au refuzat să adopte
Vista, nu prea vor avea de ales după ce vânzările de Windows XP au
încetat la sfârşitul lui iunie. Va urma un Windows zis "7"
(deşi probabil va căpăta un nume mai comercial) şi este de
presupus că aşteptarea va fi mai scurtă decât în cazul Vista.
Dar din recentele declaraţii ale oficialilor Microsoft reiese că
versiunea 7 va fi bazată pe aceeaşi arhitectură ca şi Vista, ceea
ce poate fi în egală măsură un motiv de bucurie şi unul de
îngrijorare.
Bucuria e simplu de explicat: investiţiile pe
care clienţii le vor face în Vista -- instruire, dezvoltare de
software etc. -- vor putea fi recuperate pe o perioadă mai lungă
de timp. Îngrijorarea este că Windows va acumula şi mai multă
"grăsime" şi va deveni din ce în ce mai greu de întreţinut
de legiunile de proiectanţi de la Microsoft. E vorba, în esenţă,
de ceea ce se cheamă "backward compatibility", adică
posibilitatea de a furniza funcţionalitatea unor produse mai vechi.
Iar cum Windows are deja o istorie de două decenii, această
compatibilitate induce o complexitate greu de susţinut. În aprilie,
doi analişti de la Gartner au avertizat că "Windows se
prăbuşeşte" şi că sistemul trebuie să se schimbe radical. Ar
fi o naivitate să ne imaginăm că cei de la Microsoft nu sunt
conştienţi de această situaţie, însă nu este limpede cum o vor
trata. Se ştie că în ultimii ani o echipă a lucrat la "curăţarea"
nucleului Windows, rezultatul fiind un nucleu minimal numit MinWin,
dar mesajele companiei privind utilizarea acestuia au fost
contradictorii. Pe de-o parte se afirmă că MinWin nu va sta la baza
lui Windows 7, pe de alta se spune că este doar de uz intern şi va
ajuta la realizarea unor produse viitoare.
Însă chiar şi cu un nucleu mult subţiat,
problemele Windows-ului nu vor dispărea, pentru că arhitectura
sistemului este învechită. Vremurile s-au schimbat şi e suficient
să ne gândim că acum avem de-a face cu procesoare multi-core pe 64
de biţi, internet şi, desigur, ameninţările sporite. Este evident
că e nevoie de o abordare nouă, ceea ce se traduce printr-un nou
sistem de operare, dezvoltat de la zero. Faptul că Microsoft
lucrează de ceva vreme în această direcţie nu e un secret, dar
este interesant de remarcat că dezvoltarea nu este în sarcina
proiectanţilor Windows, ci a fost încredinţată unei echipe de
oameni de ştiinţă destul de independentă şi secretoasă. Primul
rezultat palpabil a fost publicat anul trecut, se cheamă Singularity
şi este un sistem de operare modern, care se bazează pe un
microkernel şi foloseşte intens tehnicile virtualizării pentru
rularea aplicaţiilor. Însă oficialii Microsoft spun că
Singularity este doar un proiect de cercetare, o probă de concept şi
nu au nici o intenţie să-l comercializeze. Abia în această
primăvară au scăpat în presă informaţii despre un proiect
derivat din Singularity care poartă numele de cod "Midori" şi
care se presupune că este sistemul care va înlocui cândva Windows.
Câteva detalii tehnice au fost dezvăluite de curând şi au stârnit
numeroase comentarii.
Pe lângă caracteristicile moştenite din
Singularity, se remarcă în primul rând facilităţile privind
procesarea asincronă şi distribuită, ceea ce înseamnă că Midori
este construit în perspectiva unui mediu computaţional în care
desktop-ul lucrează în conjuncţie cu aplicaţii web, cu servicii
"software on-demand" şi chiar cu medii "cloud computing" --
orientare corectă şi previzibilă. Oarecum surprinzător este
faptul că sistemul va fi orientat pe componente software, ceea ce
înseamnă că va furniza doar funcţionalităţi de bază iar
aplicaţiile vor fi simple "cadre de lucru" la care utilizatorii
vor putea adăuga componentele specifice de care au nevoie. Problema
este că această abordare vine în contradicţie cu modelul de
business practicat de Microsoft.
Nu există un calendar privind Midori, dar
observatorii consideră că nu ne putem aştepta prea curând la
"închiderea ferestrelor". Apple a făcut o mişcare asemănătoare
în 2001, când a lansat Mac OS X, însă tranziţia a fost la acel
moment o problemă de supravieţuire pentru companie, în vreme ce
Microsoft nu a epuizat încă potenţialul comercial din Windows.
