La o conferinţă dedicată tehnologiilor deschise desfăşurată în primăvară, un reprezentant al prestigioasei firme de cercetare şi consultanţă Gartner (mai precis Felix Enescu) a prezentat un set de statistici privind rata de adoptare a produselor open source. Concluzia a fost că ne aflăm într-o etapă de "adopţie masivă" şi că, într-un viitor mai apropiat decât ne-am obişnuit să credem, open source va intra în mainstream. Altfel spus, un produs software open source va fi "just another product", un competitor ca oricare altul. Desigur, Gartner are avantajul cifrelor, însă chiar şi privire retrospectivă asupra articolelor publicate de-a lungul anilor în această rubrică aduce la lumină o concluzie asemănătoare. În vreme ce în urmă cu câţiva ani accentul cădea pe explicaţiile fenomenului, săptămâna trecută am trecut foarte repede peste faptul că Nokia intenţionează să pună sistemul de operare Symbian în regim open source. Nu mai e nimic neobişnuit: Symbian va fi "just another product", concurând cu alte produse, fie ele open source (de pildă Android) sau proprietare (cum este OS X).
Totuşi, rata adopţiei nu este uniformă şi câteva cercetări publicate recent relevă câteva aspecte interesante. Poate părea surprinzător faptul că cel mai ridicat nivel de utilizare a produselor open source este înregistrat în sectorul guvernamental şi în zona serviciilor financiare. Într-un raport publicat recent de Open Source Census se constată că un computer din sectorul guvernamental conţine, în medie, nu mai puţin de 123 de pachete open source diferite, iar unul din zona serviciilor financiare 117. S-ar putea presupune că cifrele furnizate de Open Source Census sunt oarecum "partizane" (este vorba de un proiect colaborativ, iar statistica se bazează pe rezultate trimise benevol de utilizatori în urma unor scanări efectuate cu programe standard furnizate de organizaţie), dar alte două rapoarte publicate de Actuate şi OpenLogic ajung la rezultate asemănătoare. Un caz special este cel al suitei OpenOffice, pentru care toate cele trei rapoarte constată o rată a penetrării de 73% pe computere personale şi respectiv de 28% pe computerele companiilor. Larry Augustin face o observaţie interesantă în această privinţă, notând că în ultimii 10 ani tendinţa (tradiţională în anii 90) ca softul utilizat la serviciu să fie adoptat şi în uzul personal s-a inversat şi asistăm la o "consumerizare a întreprinderii". Acest trend sugerează că OpenOffice are un mare potenţial de creştere în zona corporatistă.
Un alt fenomen interesant este pătrunderea softurilor open source în mediul Windows. Raportul Actuate (probabil folosind propriile programe de scanare) a găsit în medie 39 de pachete open source pe maşinile Windows. Firesc, maşinile Linux înregistrează un număr mai mult decât dublu (87), dar pachetele cele mai populare sunt cam aceleaşi pentru Windows şi Linux (7 din primele zece pe fiecare platformă sunt comune). Tot în această comparaţie se mai constată faptul că din ce în ce mai multe pachete open source de succes sunt destinate utilizatorilor finali (adică zonei desktop), în frunte cu browserul Mozilla Firefox şi suita OpenOffice. Desigur, marile hit-uri din zona server (Apache, Bind, MySQL etc.) îşi conservă sau consolidează poziţiile.
Însă toţi comentatorii statisticilor au subliniat faptul că Europa conduce în ceea ce priveşte preferinţa pentru software open source. În cadrul sondajului întreprins de Actuate, circa două treimi dintre respondenţii francezii şi germanii consideră că open source este opţiunea preferată (sau chiar singura luată în calcul) atunci când achiziţionează software. Datele vin să confirme un raport Forrester despre adoptarea de soluţii open source în întreprinderi, care constata că în Germania peste jumătate dintre respondenţi folosesc "în mod activ" produse open source, faţă de doar 40% în Statele unite. La fel de relevant este că atitudinea evoluează semnificativ în favoarea softului liber: anul acesta 54% dintre englezi consideră că beneficiile soluţiilor open source depăşesc "factorii inhibatori", în creştere cu circa 9% faţă de 2007. E de notat că statisticile se referă doar la Germania, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite, dar se ştie că rata de adopţie este mult superioară în ţările scandinave.
O observaţie interesantă este că în Statele Unite natura licenţei este irelevantă în decizia de achiziţie, în vreme ce pentru europeni caracterul liber al unui program este un factor important. Două atitudini diferite, ilustrând două culturi diferite.
