În varianta scurtă,
istoria tentativei Microsoft de a cumpăra pe Yahoo se încadrează
între două scrisori semnate de acelaşi Steve Ballmer, CEO
Microsoft. Prima, datată 31 ianuarie 2008, este adresată board-ului
Yahoo şi începe destul de abrupt -- se simte o oarecare
agresivitate -- cu propunerea de a cumpăra toate acţiunile Yahoo
disponibile la un preţ de 31$, adică cu 62% mai mult faţă de
preţul cu care s-a încheiat şedinţa bursieră din aceeaşi zi.
Ballmer menajează totuşi orgoliul partenerilor vorbind de o
"combinaţie de afaceri" şi nu de preluare. Cea de-a doua
scrisoare, datată 5 mai 2008, este adresată personal şefului
Yahoo, Jerry Yang, şi este mai puţin tehnică, dar mai interesantă
pentru că dezvăluie destul de franc ce s-a întâmplat pe parcurs.
Mai precis, Microsoft a acceptat să ridice oferta la 33 dolari,
adică 70% peste cotaţia din 31 ianuarie (se păstrează aceeaşi
dată de referinţă, pentru că între timp acţiunile celor două
companii au variat în funcţie de zvonurile privind negocierile).
Cei doi dolari în plus per acţiune ar fi însemnat un plus de circa
cinci miliarde de dolari, dar Yahoo a continuat să insiste că este
subevaluată şi a mai cerut încă 4$ pe acţiune. Aşa că Ballmer
se declară dezamăgit şi retrage propunerea de preluare a Yahoo, cu
observaţia că de data aceasta termenul folosit este explicit:
"achiziţie".
Se termină oare
povestea în acest punct? Citând "surse apropiate companiei",
New York Times relatează că Jerry Yang şi echipa sa au jubilat la
aflarea veştii că Microsoft şi-a retras oferta, considerând
această decizie o adevărată victorie. Cu alte cuvinte, conducerea
Yahoo nu a vrut nici un moment să vândă iar întreaga negociere nu
a fost decât o reprezentaţie oferită acţionarilor, menită să-i
convingă cât de aprig s-a bătut board-ul pentru banii lor. Sigur,
se poate pune întrebarea ce ar fi făcut Yahoo dacă Microsoft ar fi
oferit cei patru dolari în plus (adică încă nişte mărunţiş de
5 miliarde, pe care compania din Redmond îi obţine în câteva
luni). Şi, la urma urmei, de unde ştie Ballmer care este "preţul
corect" pentru o companie precum Yahoo? Răspunsurile la aceste
întrebări ne conduc la o altă variantă interesantă: în faza
finală a negocierilor, nici Microsoft n-a mai vrut să cumpere.
Indiciul îl găsim tot în ultima epistolă a lui Ballmer, care
spune că în timpul discuţiilor Yahoo ar fi făcut paşi într-o
direcţie care s-o facă indezirabilă ca achiziţie pentru
Microsoft, referindu-se cu siguranţă la testul pe care Yahoo l-a
făcut privind colaborarea cu Google în domeniul publicităţii
contextuale. De altfel această posibilă colaborare este şi
principala măsură de apărare în cazul unei ipotetice tentative de
preluare ostilă -- improbabilă totuşi, nu atât datorită
faptului că Ballmer spune că nu i se pare rezonabil să facă
oferta direct acţionarilor lui Yahoo, cât mai ales faptului că
este o practică curentă ca în astfel de situaţii oamenii de bază
să ia mult mai în serios posturile oferite de concurenţă. Iar
cine este această concurenţă ştie toată lumea.
Ce urmează de aici
înainte? Cum era de aşteptat, preţul acţiunilor Yahoo a scăzut
cu 15% încă din prima zi bursieră de după anunţul Microsoft, dar
au rămas mult peste cotaţia din 31 ianuarie, semn că investitorii
aşteaptă următoarele mişcări. De fapt, Jerry Yang este pus în
situaţia să demonstreze acţionarilor că preţul pe care l-a cerut
lui Microsoft era justificat, în vreme ce aceştia par să considere
că Yang, ca fondator, este prea ataşat emoţional de companie şi
că ar fi putut să mai scadă puţin din pretenţii. Şi acţiunile
Microsoft au scăzut puţin, în vreme ce Google a urcat, dar nu
semnificativ.
Observatorii continuă
să creadă că Microsoft va face totuşi o achiziţie mare în
viitorul apropiat, deşi Ballmer spunea în "scrisoarea de adio"
că vor continua singuri, chiar dacă într-un ritm mai lent. Chiar
şi Bill Gates a intervenit pentru a susţine această variantă.
Speculaţiile se îndreaptă spre motorul de căutare Ask.com, dar şi
spre cumpărarea reţelei MySpace de la News Corp. O altă variantă,
valabilă şi pentru Yahoo, este AOL, deţinută de Time Warner
(deşi, Google are deja 5% din acţiuni). Yahoo mai are ca opţiune o
colaborare cu Google, dar pentru aceasta trebuie să găsească o
cale de a evita legislaţia anti-trust. În fine, există varianta de
a merge pe cont propriu. Într-un sondaj pe blogul Mashable, cei mai
mulţi cititori au optat pentru ultima variantă. Cea mai romantică.
