Let's Do It Romania - 24 Septembrie 2011



   

Un laptop pentru fiecare

   

De curând a stârnit vâlvă în presa informatică o iniţiativă aparent excentrică lansată de Nicholas Negroponte: un laptop de 100 de dolari care să fie în dotarea personală a fiecărui elev. După ce stupoarea iniţială a trecut, lumea informatică a căzut pe gânduri.


Mircea Sârbu


Nicholas Negroponte este un personaj binecunoscut în lumea informatică. Este cu siguranţă etalonul a ceea ce se cheamă în jargonul ciber-culturii un "digerati" -- termen compus din "digital" şi "literati" şi care defineşte noua elită tehnologică a unei lumi din ce în ce mai dependentă de computere şi comunicaţii. El este cel care a pus bazele laboratorului Media Lab de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), în care s-au născut numeroase tehnologii de avangardă. Tot el este unul dintre fondatorii revistei Wired, una dintre cele mai influente publicaţii care analizează aşa-numită "revoluţie digitală" prin prisma influenţelor pe care tehnologiile informatice în conjuncţie cu comunicaţiile şi media le exercită asupra societăţii, culturii şi politici. În fine, Negroponte se bucură şi de o binemeritată aură de vizionar, în special datorită cărţii sale "Being Digital" -- un veritabil best-seller -- în care analizează societatea viitorului pornind de la distincţia esenţială dintre atomi şi biţi. În paranteză fie spus, este fratele lui John Negroponte -- Director of National Intelligence -- şi este înrudit cu familia Negropontes din România.

Proiectul HDLP ($100 Dollar Laptop Project) a fost anunţat la Forumul Economic Mondial de la Davos, un organism a cărui putere de influenţă este binecunoscută. Miza proiectului nu este atât tehnologică cât politică, iar Negroponte o enunţă succint şi limpede: "Educaţie: un laptop pentru fiecare copil. Soluţia oricărei mai probleme, de la pacea mondială până la mediu, foamete şi sărăcie, cuprinde întotdeauna şi educaţia". Iar educaţia -- mai ales în ţările sărace -- trebuie să se bazeze mai mult pe soluţii "de la egal la egal" (peer-to-peer) şi pe metode autodidacte (self-driven), iar un laptop este o modalitate importantă de a ajunge aici.

Elementele pedagogice sunt şi ele solid fundamentate şi este important de subliniat că printre promotorii proiectului se află şi Saymour Papert, unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai lumii în privinţa utilizării calculatorului în educaţie. Papert, profesor de pedagogie şi tehnologii media la M.I.T., este un discipol al lui Jean Piaget (cu care de altfel a lucrat mai mulţi ani în Elveţia) şi inventatorul limbajului Logo, pe care l-a folosit multă vreme pentru a aplica la modul practic metoda constructivistă a lui Piaget în procesul educaţional.

Mai există însă şi alte aspecte importante. Deloc de neglijat este impactul social pe care un astfel de proiect îl provoacă. De altfel tot Negroponte subliniază că disponibilitatea unui laptop pentru fiecare copil este importantă nu doar pentru dezvoltarea copilului ci şi pentru întreaga familie şi comunitate. Iar aceasta nu este o supoziţie, ci o concluzie bazată pe un proiect pilot pe care chiar Negroponte şi soţia sa l-au implementat în două şcoli din Cambodgia, în sate în care nu erau nici măcar electrificate. E de notat că rezultate similare au fost remarcate şi în cadrul unui alt proiect pilot dezvoltat de Eduvision în Kenya, în care s-au folosit dispozitive palmtop.

Întrebarea este: se poate construi un laptop funcţional la 100 de dolari? Specificaţiile sunt interesante: computerele se vor baza pe procesoare la 500 MHz, vor avea ecrane color la un megapixel, vor fi rigidizate, nu vor conţine componente mobile (deci fără disc -- doar o memorie flash de 1 GB), vor cuprinde tehnologie wireless încorporată şi conectivitate USB. Câteva inovaţii de majore de la MIT vor fi şi ele prezente. Tehnologia de afişare E-Ink (un fel de "hârtie digitală") are avantajul major că nu necesită refresh, deci are consum foarte redus. Reţelele "mesh" au fost dezvoltate şi ele la MIT Media Lab şi vor permite computerelor dintr-o arie geografice să formeze automat reţele peer-to-peer. Consumul energetic redus va fi asigurat şi prin tehnologii neconvenţionale (de pildă chiar apăsare pe taste va genera electricitate). Softul va fi Linux.

Totul este estimat la 90 de dolari, ceilalţi zece fiind rezervaţi asamblării şi profitului. Desigur, costurile se referă la volume imense: Brazilia s-a arătat interesată de 100 de milioane de bucăţi iar China de două ori mai multe. Patru companii care au aderat deja la proiect: AMD, Google, Red Hat şi Brightstar. Interesant...


 

(Publicat în Business Magazin - august 2005)

 

Copyright © 2005 Mircea Sârbu