Nicholas Negroponte este un personaj binecunoscut în lumea
informatică. Este cu siguranţă etalonul a ceea ce se cheamă
în jargonul ciber-culturii un "digerati" -- termen compus din "digital" şi
"literati" şi care defineşte noua elită tehnologică a unei
lumi din ce în ce mai dependentă de computere şi comunicaţii. El
este cel care a pus bazele laboratorului Media Lab de la MIT (Massachusetts
Institute of Technology), în care s-au născut numeroase tehnologii de
avangardă. Tot el este unul dintre fondatorii revistei Wired, una
dintre cele mai influente publicaţii care analizează
aşa-numită "revoluţie digitală" prin prisma
influenţelor pe care tehnologiile informatice în conjuncţie cu
comunicaţiile şi media le exercită asupra societăţii,
culturii şi politici. În fine, Negroponte se bucură şi de o
binemeritată aură de vizionar, în special datorită
cărţii sale "Being Digital" -- un veritabil best-seller -- în care
analizează societatea viitorului pornind de la distincţia
esenţială dintre atomi şi biţi. În paranteză fie spus,
este fratele lui John Negroponte -- Director of National Intelligence -- şi
este înrudit cu familia Negropontes din România.
Proiectul HDLP ($100 Dollar Laptop Project) a fost
anunţat la Forumul Economic Mondial de la Davos, un organism a cărui
putere de influenţă este binecunoscută. Miza proiectului nu este
atât tehnologică cât politică, iar Negroponte o enunţă
succint şi limpede: "Educaţie: un laptop pentru fiecare copil.
Soluţia oricărei mai probleme, de la pacea mondială până la
mediu, foamete şi sărăcie, cuprinde întotdeauna şi
educaţia". Iar educaţia -- mai ales în ţările sărace --
trebuie să se bazeze mai mult pe soluţii "de la egal la egal"
(peer-to-peer) şi pe metode autodidacte (self-driven), iar un laptop este
o modalitate importantă de a ajunge aici.
Elementele pedagogice sunt şi ele solid fundamentate
şi este important de subliniat că printre promotorii proiectului se
află şi Saymour Papert, unul dintre cei mai importanţi
teoreticieni ai lumii în privinţa utilizării calculatorului în
educaţie. Papert, profesor de pedagogie şi tehnologii media la
M.I.T., este un discipol al lui Jean Piaget (cu care de altfel a lucrat mai
mulţi ani în Elveţia) şi inventatorul limbajului Logo, pe care
l-a folosit multă vreme pentru a aplica la modul practic metoda
constructivistă a lui Piaget în procesul educaţional.
Mai există însă şi alte aspecte importante.
Deloc de neglijat este impactul social pe care un astfel de proiect îl
provoacă. De altfel tot Negroponte subliniază că
disponibilitatea unui laptop pentru fiecare copil este importantă nu doar
pentru dezvoltarea copilului ci şi pentru întreaga familie şi
comunitate. Iar aceasta nu este o supoziţie, ci o concluzie bazată pe
un proiect pilot pe care chiar Negroponte şi soţia sa l-au
implementat în două şcoli din Cambodgia, în sate în care nu erau nici
măcar electrificate. E de notat că rezultate similare au fost remarcate
şi în cadrul unui alt proiect pilot dezvoltat de Eduvision în Kenya, în
care s-au folosit dispozitive palmtop.
Întrebarea este: se poate construi un laptop funcţional
la 100 de dolari? Specificaţiile sunt interesante: computerele se vor baza
pe procesoare la 500 MHz, vor avea ecrane color la un megapixel, vor fi
rigidizate, nu vor conţine componente mobile (deci fără disc --
doar o memorie flash de 1 GB), vor cuprinde tehnologie wireless
încorporată şi conectivitate USB. Câteva inovaţii de majore de
la MIT vor fi şi ele prezente. Tehnologia de afişare E-Ink (un fel de
"hârtie digitală") are avantajul major că nu necesită refresh,
deci are consum foarte redus. Reţelele "mesh" au fost dezvoltate şi
ele la MIT Media Lab şi vor permite computerelor dintr-o arie geografice
să formeze automat reţele peer-to-peer. Consumul energetic redus va
fi asigurat şi prin tehnologii neconvenţionale (de pildă chiar
apăsare pe taste va genera electricitate). Softul va fi Linux.
Totul este estimat la 90 de dolari, ceilalţi zece fiind
rezervaţi asamblării şi profitului. Desigur, costurile se
referă la volume imense: Brazilia s-a arătat interesată de 100
de milioane de bucăţi iar China de două ori mai multe. Patru
companii care au aderat deja la proiect: AMD, Google, Red Hat şi
Brightstar. Interesant...