S-au întâlnit prima la dată în 1995, la
universitatea Stanford, când Larry Page era ghid pentru noii
studenţi iar Sergey Brin s-a nimerit să fie în grupul pe care-l
conducea. Aveau 22 de ani amândoi şi în prima instanţă fiecare
l-a găsit pe celălalt cât se poate de antipatic. Prietenia a
început mai degrabă pe baza intereselor ştiinţifice comune decât
a afinităţilor personale. Larry era fascinat de legătura dintre
matematici şi noul World Wide Web, care abia începea să se afirme
în acea vreme. Ideea lui a fost că un sit web se aseamănă cu o
lucrare academică, în care argumentaţia se bazează în bună
măsură pe alte lucrări, care sunt menţionate în note de subsol
sau referinţe bibliografice, iar cum lucrările esenţiale sunt
menţionate în foarte multe alte lucrări, numărul trimiterilor
poate funcţiona ca un bun indicator al relevanţei unei lucrări.
Aplicând această observaţie siturilor web, Larry a încercat să
pondereze acest indicator cu alţii mai subtili (de exemplu, o
referinţă dintr-un site care are la rându-i relevanţă ridicată
este mai valoroasă decât una dintr-un sit obscur), ajungând în
cele din urmă la o metodă de ponderare a relevanţei. Împreună cu
Sergey, a dezvoltat un algoritm extrem de complex -- ce avea să se
numească PageRank şi să fie brevetat în 2001 -- care să
ordoneze paginile web în funcţie de relevanţa lor relativă la
diverse cuvinte-cheie, iar pasul următor avea să fie experimentarea
metodei într-un motor de căutare.
Iniţial programul s-a numit BackRub, datorită
faptului că se baza pe "back links" (legături înapoi), dar
numele nu i-a mulţumit pe iniţiatori, aşa că au căutat ceva care
să sugereze numărul imens de legături care se cer analizate pentru
a evalua fidel relevanţa. Astfel s-a ajuns la "googol", cuvânt
care desemnează numărul 10 la puterea 100 (adică 1 urmat de o suta
de zerouri). Întâmplarea a făcut că unul dintre colegii lui Larry
a ortografiat greşit cuvântul când a vrut să verifice
disponibilitatea domeniului web, scriind "google" (în engleză
se pronunţă cam la fel). Lui Larry i-a plăcut mai mult această
formă, aşa că în prima fază serviciul a rulat pe serverul
universităţii (la adresa google.stanford.edu) iar în 15 septembrie
1997 cei doi au rezervat domeniul google.com. Aproape un an mai
târziu, pe 7 septembrie 1998, Page şi Brin au înregistrat firma
Google şi au închiriat un garaj (care a devenit între timp
legendar) în Menlo Park pentru a-şi începe activitatea. La
sfârşitul anului, Google indexase deja 60 de milioane de pagini web
şi cu toate că motorul de căutare era considerat de creatori în
faza "alpha testing" (stadiu incipient în dezvoltarea unui
program), revista electronică Salon.com a remarcat că rezultatele
obţinute de Google erau mai bune decât cele obţinute de rivali.
Vestea existenţei unui motor de căutare extrem de simplu şi
eficient s-a răspândit şi îmi amintesc că după ce un coleg mi-a
semnalat serviciu şi am făcut o primă căutare, am renunţat
instantaneu să mai folosesc Altavista sau HotBot.
În primii trei ani Google nu a înregistrat nici
un fel de venituri, însă în anul 2000 a fost lansat serviciul de
publicitate bazat pe licitarea cuvintelor cheie utilizate în căutări
iar în 2001 Page şi Brin au adus un veritabil om de afaceri în
fruntea companiei, în persoana lui Eric Schmidt. Ceea ce a urmat se
ştie foarte bine: Google a devenit compania cu cel mai rapid ritm de
creştere din istorie, cel mai valoros brand din lume, cel mai bun
angajator de pe planetă şi poate cea mai inovativă companie din
industrie, atât din perspectivă tehnologică cât şi comercială.
Mai mult decât atât, Google s-a impus şi ca un simbol cultural
reprezentând spiritul inovaţiei, onorându-şi motto-ul "Don't be
evil" şi misiunea de a organiza lumea informaţiei şi s-o facă
universal accesibilă şi utilă. Nu întâmplător, în ultima vreme
John McCain, Hillary Clinton şi Barak Obama au vizitat compania în
încercarea de a se învălui cu imaginea de tinereţe şi succes pe
care Google o întruchipează, iar unii analişti se întreabă dacă
cineva mai poate deveni astăzi preşedintele Statelor Unite fără
sprijinul (măcar imagistic) al unei astfel de companii.
Google a devenit un colos, cu un venit anual de
peste 16 miliarde de dolari şi cu un profit de 4,2 miliarde, cu
aproape 20.000 de angajaţi în întreaga lume. Dar imaginea de
"uriaşul cel bun" începe să se se deterioreze sub suspiciunea
că informaţiile pe care compania le deţine despre fiecare dintre
noi o poate transforma oricând din "inima internetului" într-un
nou Big Brother.
