Cu siguranţă, nu sunt singurul deranjat de agresivitatea prezentă în internet. În unele medii virtuale, invectivele par să dea nota dominantă, replicile acide abundă iar violenţa verbală se manifestă plenar. Şi totuşi, am constatat că această imagine apare, de fapt, destul de rar în comparaţie cu nenumăratele spaţii publice (tot virtuale, desigur) în care atmosfera este destinsă, replicile sunt la obiect şi, în general, "neticheta" este respectată. Dacă ar fi să fac un clasament al agresivităţii în ciberspaţiu, acesta ar avea pe prima poziţie comentariile referitoare la articolele publicate în ediţiile electronice ale ziarelor, poziţia următoare fiind adjudecată de replicile din blogurile unor jurnalişti cu notorietate (în special comentatori politici). Mai în spate s-ar situa forumurile publice ne-moderate, unde neplăcerile sunt mai degrabă generate de aşa-numiţii "trolls" -- provocatori care deturnează sau distrug fire de discuţie, fie prin atacuri la adresa participanţilor, fie prin inundarea forumului cu mesaje nesemnificative.

Există mai multe explicaţii pentru excesul de violenţă verbală din primele categorii ale clasamentului. Numeroşi publicişti s-au arătat indignaţi de valul de abjecţii revărsat sub paginile virtuale ale ziarelor şi revistelor, acuzând în cele mai multe cazuri anonimatul sub care se ascund cei care postează. Ideea este că, în spatele unei porecle, semnatarul se simte absolvit de responsabilitatea spuselor sale. Oare aşa să fie? De curând, câteva studii experimentale au demonstrat că, dimpotrivă, sub identităţi reale agresivitatea în medii virtuale tinde să crească. Dr. Ros Dyer, de la Staffordshire University, a constatat o creştere de patru ori a numărului de atacuri în condiţiile în care subiecţii unui spaţiu de conversaţie se cunosc între, ei în comparaţie cu mediile în care identităţile sunt difuze. Explicaţiile teoretice care susţin rezultatele vin de la specialişti în psihologia internetului (da, există această specializare), care susţin că aşa-numita "dezinhibare online" ţine de mai mulţi factori strâns corelaţi iar eliminarea unuia (anonimatul) nu modifică semnificativ ansamblul. Într-o amplă lucrare numită The Psychology of Cyberspace, profesorul John Suler de la Rider University tratează şi alţi factori ai dezinhibării online, printre care şi disocierea dintre identitatea reală şi identitatea asumată în internet, exact ca în cazul jocurilor online, precum şi neutralizarea statutului, un efect care pleacă dintr-o ideală democraţie a ciberspaţiului, unde şansele exprimării sunt egale iar fructificarea lor ţine exclusiv de abilitatea comunicării, de calitatea ideilor şi eventual de expertiza într-un anumit domeniu tehnic. Nu în ultimul rând, profilul psihologic personal al internautului potenţează într-o mare măsură ceilalţi factori, aşa că este puţin probabil ca o persoană rezervată şi echilibrată în viaţa reală să devină excesiv de agresivă online.

Poate că mai degrabă sporul de agresivitate din comentariile de sub articolele ziarelor se trage din traficul ridicat al acestor situri. Notorietatea jurnalistului sau a publicaţiei atrage un număr mare de cititori, aşa că un comentator sub pseudonim -- atât cel agresiv cât şi cel tâmp aprobator -- obţine o expunere pe care nu o poate dobândi prin forţe proprii, de pildă printr-un blog personal. Merită remarcat faptul că multe dintre "flame" provin de la mereu aceleaşi "nicknames", semn clar că semnatarii îşi asumă o identitate în internet -- ceea ce diferă subtil, dar esenţial, de anonimat -- şi un "rol" uşor de ghicit ("Gică Contra" pare cel mai popular). Mai departe, agresivitatea nu este direcţionată doar spre autorul textului discutat, ci şi spre alţi cititori care propun comentarii, generând astfel "flame wars" care deturnează discuţia iar comentariile pertinente, care propun un punct de vedere diferit sau relevă aspecte inedite asupra tematicii, se pierd într-un noian de mesaje fără relevanţă. Practic, chiar raţiunea de a exista a acestor spaţii publice de discuţie este pusă sub semnul întrebării.

Încă un argument împotriva supoziţiei că anonimatul este responsabil pentru violenţele de limbaj şi atacurile din spaţiile de liberă exprimare din internet este faptul că, în mare măsură, agresivitatea şi intoleranţa sunt prezente (mult prea prezente) în orice dezbatere publică din societatea românească, sub identităţi clar precizate. Însă publicaţiile care se respectă au datoria să cultive dialogul civilizat şi cred că moderarea sau selecţia mesajelor cititorilor poate fi un prim pas.