Istoria aşa-numitelor "reţele de socializare" din internet este deja lungă. De obicei se consideră că a început cu Friendster (care s-a folosit de caracterul viral al cercurilor de prieteni), însă adevărul este că LiveJournal a fost primul care a integrat în aceeaşi structură bloguri, forumuri tematice şi comunicarea directă între membri, stabilind astfel un standard pentru serviciile asemănătoare care au urmat. Este interesant cum vârsta medie a utilizatorilor acestor reţele a scăzut de-a lungul timpului: în vreme ce prima generaţie de utilizatori Friendster era dominată de oameni maturi (în jur de 30 de ani), astăzi MySpace este un spaţiu populat aproape exclusiv de adolescenţi. O altă evoluţie în acest domeniu îl reprezintă valoarea mereu crescătoare a acestor servicii: de la cele 30 de milioane de dolari oferite de Google pentru Friendster în 2003 (oferă refuzată) s-a ajuns la cele 580 de milioane plătite de News Corporation pentru MySpace, care a devenit în scurt timp cel mai popular serviciu de socializare online -- un veritabil fenomen socio-cultural, reunind aproape 110 milioane de utilizatori şi atingând în repetate rânduri prima poziţie în topul celor mai vizitate situri monitorizate de Alexa Internet.

Este evident că o astfel de populaţie a suscitat şi interesul sociologilor şi etnografilor, care au avut pentru prima dată şansa să studieze "pe viu" cultura unei întregi generaţii de americani. Majoritatea studiilor au pornit de la premiza unei anume omogenităţi a populaţiei din MySpace, bazându-se pe accesul generalizat la internet şi pe faptul că -- după unele estimări -- peste 50% dintre adolescenţii americani au un cont în imensa reţea. Apariţia unei reţele concurente numite FaceBook a declanşat de curând o migraţie dinspre MySpace, mai ales din rândul elevilor de liceu. Ce anume determină această mişcare şi, mai ales, cine sunt cei care se mută? Danah Boyd -- cercetătoare la Universitatea Berkeley, cunoscută pentru studiile sale privind sociologia internetului -- a urmărit vreme de nouă luni acest fenomen iar rezultatele, recent publicate, s-au dovedit surprinzătoare. În esenţă, cercetarea relevă faptul omogenitatea este o iluzie şi că se distinge o scindare pe bază de clase sociale.

Înainte de a detalia puţin această afirmaţie, merită amintit că FaceBook a fost până de curând o reţea aproape exclusiv studenţească, creată de un student de la Harvard şi care şi-a clădit iniţial popularitatea în cele mai prestigioase universităţi americane (Ivy League). Abia la începutul lui 2006 studenţilor li s-a permis să aducă în cercul de prieteni elevi de liceu, accesul liber (pe baza unei adrese e-mail valide) fiind instituit abia din septembrie anul trecut. Caracterul elitist al reţelei transpare şi în valoarea de piaţă, zvonurile vorbind despre oferte de la Yahoo! şi Google depăşind cu mult suma plătită pentru MySpace, în ciuda unei comunităţi de circa patru ori mai mici.

E uşor de dedus că FaceBook a atras cu precădere liceenii din MySpace interesaţi de a urma studii universitare, deci cu un nivel mai înalt de aspiraţii, dar acest fapt încă nu relevă "caracterul de clasă". Abia corelarea cu datele socio-demografice face diferenţa, evidenţiind statutul diferit al celor care au ales să plece sau să rămână. De o parte tineri preponderent albi şi anglosaxoni, provenind din familii middleclass din marile oraşe, pe de altă parte mai mult tineri hispanici, afro-americani sau din familii de imigranţi, puţin sau deloc atraşi de studii superioare, nu neapărat marginali sau marginalizaţi, ci mai degrabă refractari la convenţiile sociale. De fapt, nu e vorba de nivelul veniturilor, ci mai curând de culturi, valori şi, implicit, stiluri de viaţă diferite. Interesantă remarca unui cititor care nota că FaceBook pune accentul pe "reţeaua de prieteni", reflectând astfel o concepţie tipică familiilor din clasa mijlocie. Studiul mai menţionează faptul că armata americană a interzis personalului să utilizeze MySpace, dar nu şi FaceBook, autoarea observând că scindarea funcţionează şi în mediile militare: soldaţii sunt în MySpace, ofiţerii în FaceBook.

De fapt, studiul pune în evidenţă o radiografie a societăţii americane, noutatea fiind doar că s-a cercetat reflexia ei în spaţiul reţelei. Boyd aminteşte că atunci când reţeaua Orkut a devenit populară în India, utilizatorii au replicat online sistemul castelor. Însă segregarea în rândul adolescenţilor americani, fie şi doar în mediul virtual, este considerată un semnal de alarmă, cât se poate de real.