S-a întâmplat primăvara aceasta, în orăşelul Fort Myers din Florida. Ziarul local News-Press a aflat că cititorii săi dintr-un nou complex rezidenţial au fost taxaţi cu 45.000 de dolari pentru conectarea la reţeaua de apa şi canalizare. În mod normal, un ziar ar fi însărcinat un jurnalist de investigaţie să ancheteze cazul. Însă News-Press a ales o altă cale: i-a invitat pe cititori să-i ajute să afle de ce costurile au fost atât de mari. Răspunsul acestora i-a surprins pe editori, care au fost puşi în situaţia să angajeze personal suplimentar care să răspundă unui torent de informaţii, telefoane şi mesaje e-mail venite de la cititori. Ziarul a publicat pe web sute de pagini de documente şi informaţii iar cititorii au pornit propriile lor investigaţii. Ingineri pensionari au studiat planurile şi au estimat devizul, economiştii au examinat balanţele contabile iar un angajat al administraţiei locale le-a "suflat" câteva informaţii despre o posibilă licitaţie aranjată. Editorul executiv al ziarului afirmă că au fost ajutaţi de oameni din toată lumea iar vreme de şase săptămâni paginile web News-Press.com au atins cote record în materie de trafic. Rezultatul net a fost că municipalitatea a redus cu peste 30% preţul, un înalt oficial a demisionat iar subiectul a devenit un element cheie în campania electorală pentru consiliul local.

Poate că întâmplarea ar putea fi exemplificarea perfectă pentru ceea ce se cheamă mai nou "citizen press" sau chiar "jurnalism open source". De fapt este vorba de o nouă orientare a multor ziare locale americane, pornind de la o idee experimentată de Gannett -- un editor care deţine Cincinnati Enquirer şi încă 84 de alte ziare locale din Statele Unite -- pentru a stopa declinul ziarelor locale. Deşi întreaga presă scrisă înregistrează o constantă scădere a tirajelor şi încasărilor din publicitate, situaţia ziarele locale este oarecum specială, deoarece ascensiunea spectaculoasă a unor servicii online precum Craiglist le-a răpit cea mai consistentă (şi adesea singura) sursă de venituri: mica publicitate. În condiţiile unor resurse tot mai modeste, salvarea micilor publicaţii nu poată să vină decât tot din web: costurile tipografice sunt eliminate iar munca multor jurnalişti profesionişti este suplinită de contribuţiile voluntare (şi adesea entuziaste) ale cititorilor. Nu este neapărat ceva spectaculos. Orientarea devine "foarte locală", meciurile din campionatul şcolar de fotbal sau baseball devin subiecte de interes iar bârfele mondene sunt înlocuite de forumuri de discuţii pe subiecte arzătoare ale comunităţii. Interesant este că femeile devin publicul dominant, ceea ce contrastează cu apetitul lor scăzut în privinţa ziarelor (se estimează că dor 27% dintre ele citesc ziare). Merită notat că pe lângă captarea unui public nou, noua orientare atrage şi o clientelă nouă pentru publicitate, formată din micile firme locale, care nu şi-ar fi permis spaţiu de publicitate într-un ziar "clasic", fie el şi local. Ca dovadă, publicaţia online CincyMOMS.com -- bazată pe forumuri şi contribuţii ale cititoarelor (un alt experiment al celor de la Gannett) -- a adus venituri de aproape 400.000 de dolari în primele şase luni, majoritatea de la clienţi noi (estimările iniţiale mergeau spre 200.000 pe întregul an).

Ce-i îndeamnă pe cititori să devină jurnalişti (sau chiar editori) amatori? Să contribuie cu materiale scrise, cu poze sau cu materiale video? Să studieze material brut furnizat de noile publicaţii online şi să-şi publice concluziile? Poate o nevoie de implicare în comunitate, poate dorinţa de a obţine un anume prestigiu, poate chiar interese directe... În orice caz, presa pare să descopere resursa nebănuită pe care economia noului web o valorifică deja de câţiva ani: capacitatea publicului de a genera conţinut. Anonimii care au făcut Wikipedia sau care au scris mii de recenzii pe Amazon pot să facă şi un ziar local. Oamenii nu mai vor să stea şi să primească informaţii, vor să contribuie. Nu mai sunt simpli clienţi, sunt parteneri. Iar companiile vizionare învaţă să valorifice această resursă: externalizează spre public.

Tot mai multe companii media se arată interesate de "crowdsourcing". VH1 realizează săptămânal o selecţie a celor mai interesante filmuleţe de pe YouTube. iStockphoto furnizează o largă colecţie de poze realizate exclusiv de amatori, licenţiind de câteva ori mai multe imagini decât Getty. InnoCentive se bazează pe inovaţiile realizate de oameni obişnuiţi... Wikipedia nu e un accident, e un model.