Dacă pentru contribuţiile la un proiect free software se pot găsi motivaţii economice rezonabile, pentru proiectul Wikipedia nu-mi pot imagina altă motivaţie decât dorinţa de participa la o operă extraordinară: o enciclopedie imensă, mereu actuală şi disponibilă pentru toată lumea. Atunci când credeam că întreaga lume este pradă unui adevărat vertij comercial, când, în spiritul unui crâncen individualism, fiecare se luptă să-şi vândă cât mai profitabil fiecare minut de efort, constat că lumea are încă o imensă disponibilitate pentru un efort dezinteresat şi efectiv în folosul comunităţii.

Am luat cunoştinţă cu tehnologia Wiki de multă vreme, mai cu seamă urmărind anumite proiecte open source. În esenţă, e vorba de o tehnologie colaborativă care se bazează pe posibilitatea fiecărui membru al unui grup de a edita pagini web într-un mod extrem de simplu, prin intermediul browser-ului. O listă a forumurilor publice bazate pe această tehnologie se poate găsi la c2.com/cgi/wiki?PublicWikiForums. Ideea i se datorează lui Ward Cunningham şi datează din 1995, când a realizat primul sit wikiwikiweb pentru Portland Pattern Repository - o comunitate interesată de domeniul (încă nou pe-atunci) al "tiparelor" software.

Originea proiectului este, într-un fel, naturală: web-ul are un inerent caracter enciclopedic, care s-a făcut tot mai remarcat pe măsură ce a căpătat popularitate. Marile portaluri publice (de genul Yahoo, Google, AltaVista etc.) s-au structurat firesc pe tematici, dar au apărut curând şi abordari mai specializate. De pildă About.com este o colecţie tematică de articole şi referinţe întreţinute de câte un "ghid" - persoane reale pasionate şi competente în tematica pe care o supervizează. O altă abordare este Bomis.com, un fel de portal general bazat pe "cercuri" tematice (rings) construite de membri.

Nu este întâmplător că tocmai fondatorul micii companii Bomis Inc., Jimmy "Jimbo" Wales este iniţiatorul primului proiect de enciclopedie deschisă: Nupedia. Bazată pe resurse furnizate de Bomis, pe un principiu de revizii multiple (peer review) şi pe o licenţă de tip copyleft (GNU Free Documentation License), Nupedia nu s-a bucurat de un succes grozav. Întâmplarea a făcut ca Larry Sanger, redactorul-şef al Nupediei, să afle de la un prieten programator despre tehnologia Wiki. Jimbo şi Larry au realizat imediat că wiki este o tehnologie mult mai potrivită pentru caracterul informal prin care urmăreau să învioreze proiectul iniţial. Aceasta se petrecea la 2 ianuarie 2001. Prima versiune Wiki a Nupediei a fost pusă on-line pe 10 ianuarie. Editorii şi revizorii de la Nupedia nu au agreat ideea, astfel ca imediat s-a născut un nou proiect numit Wikipedia, lansat cu propria adresă pe 15 ianuarie - dată care apoi a fost numită Wikipedia Day.

Proiectul a început să adune participanţi mai cu seamă prin câteva anunţuri postate la Slashdot. Vârtejul a început: pe 12 februarie Wikipedia avea deja 1.000 de pagini, pe 7 septembrie trecea de 10.000 de articole iar la sfârşitul anului trecut de 100.000 de articole. Trebuie precizat: în limba engleză. Pentru că între timp proiectul a căpătat şi un caracter multilingv, astfel că la momentul actual există versiuni în câteva zeci de limbi, printre care şi esperanto. Proiectele de dezvoltare cuprind limbi şi dialecte de o năucitoare diversitate, de la latină la bască, de la frisiană (un fel de engleză veche, vorbită încă prin Olanda şi Germania) la Simple English. Din păcate, încă nici un semnal despre o versiune română.

Dincolo de aspectele tehnice (extrem de interesante şi ele) ceea ce este fascinant la Wikipedia este caracterul ei viu. Oricine poate publica articole şi, evident, oricine poate aduce corecţii şi îmbunătăţiri. Se poate urmări evoluţia fiecărui articol în timp şi se pot consulta discuţiile purtate între cei care au contribuit la realizarea acestuia. Este evident că adesea opiniile diferă, dar politica proiectului este de a evita conflictele şi de a aduce puncte de vedere neutre. În absenţa unor autorităţi administrative (experţi, moderatori, editori) autorii trebuie să cadă de acord asupra aspectelor controversate folosind mijloacele colaborative pe care Wikipedia le oferă (de la talk pages la chat). Până la urmă, această enciclopedie universală devine şi un extrem de util dialog al civilizaţiilor, într-o epocă a globalizării.

Poate că Wikipedia nu va concura niciodată Britannica, dar cu siguranţă va figura printre resursele libere cele mai valoroase. Remarcabilă este şi susţinerea pe care Richard Stallman şi Free Software Foundation a oferit-o proiectului, pe care de altfel l-a schiţat cu mult înainte de a fi lansat (vezi articolul The Free Universal Encyclopedia and Learning Resource, publicat în 1999 şi disponibil la www.gnu.org/encyclopedia/free-encyclopedia.html).