Percepţia publică în privinţa hackerilor diferă. Pentru unii sunt eroi, pentru alţii sunt bandiţi. Unii îi consideră, pur şi simplu, buni meseriaşi în programare. În Catedrala şi bazarul, Eric Reymond îi numeşte hackeri pe toţi cei care participă la dezvoltarea unui proiect open souce.

Cei reuniţi în grupul Hacktivismo (www.hacktivismo.com) corespund simultan tuturor descrierilor. Sunt eroi, pentru că ideea lor este de a aduce accesul liber la internet în ţările unde acesta este cenzurat (China şi Iran sunt exemple elocvente). Sunt bandiţi pentru că plănuiesc să le furnizeze celor de acolo "arme software" cu care să păcălească vigilenţa poliţiilor politice. În fine, sunt buni meseriaşi pentru că ei înşişi dezvoltă aceste programe în regim open source. Printre acestea se remarcă Camera/Shy - un aplicaţie steganografică pentru web care permite ascunderea informaţiei digitale într-o imagine, şi Six/Four - un protocol P2P (peer-to-peer) care va fi invizibil pentru softurile de filtrare şi supraveghere.

Sub titlul "Hacking for Democracy", Shift.com publică în septembrie în interviu despre etica hackingului politic cu Oxblood Ruffin, fondatorul grupului Hacktivismo. Deşi destins, punctându-şi adesea răspunsurile cu glume şi râsete, Ruffin este cât se poate de conştient în privinţa responsabilităţilor pe care  le implică activismul politic, dar şi în privinţa posibilelor acuze care pot veni chiar din partea instituţiilor lumii democratice (în special americane, după 11 septembrie). Oare "armele" pe care le dezvoltă Hacktivismo în numele libertăţilor fundamentale de exprimare şi de informare nu vor putea fi folosite şi de terorişti sau de mafioţi? Oare e chiar bine să oferi acces liber la Internet chinezilor, în condiţiile în care se ştie că de acolo a venit virusul Klez? Cât de moral este ca firmele de IT să vândă produse high-tech unor state totalitatre?

Nu sunt întrebări banale, aşa cum nici răspunsurile lui Rufin nu sunt banale. Ba uneori sunt chiar surprinzătoare. De pildă: "În afară de China, una dintre cele mai mari ameninţări la adresa democraţiilor liberale este chiar Microsoft". Vulnerabilitatea programelor acestei firme - consideră Ruffin - este aproape o "vulnerabilitate naţională" pentru SUA, dar şi "cea mai slabă verigă a sistemului internaţional", ceea ce explică eforturile Chinei de a dezvolta un sistem de operare propriu.

Cât despre uzul tehnologii "subversive" de către bad guys... La urma urmei, nimeni nu acuză pe AT&T pentru că teroriştii vorbesc între ei la telefon.