La momentul actual, Uniunea Europeană şi Statele Unite reprezintă puteri economice de dimensiuni comparabile. Statisticile spun că UE are un produs intern brut cumulat de aproximativ 14.700 de miliarde de dolari, fiind din această perspectivă cea mai mare economie din lume, depăşind SUA cu circa 1000 de miliarde. E adevărat că, distribuit pe capetele celor 500 de milioane de europeni, înseamnă doar 33.500 de dolari, adică cu o mie mai puţin decât per capita americană (populaţia SUA este de doar 300 de milioane), dar asta nu schimbă semnificativ datele problemei. Dincolo de statisticile generale, este uşor de observat că pe fiecare ramură economică în parte, UE şi SUA sunt comparabile. Cu o notabilă excepţie: sectorul IT (exclud comunicaţiile), unde dominaţia americană este covârşitoare, cu precădere în materie de software şi servicii informatice. E suficient să amintesc că dintre primele 20 de companii din domeniu doar 3 sunt europene, iar acestea trei laolaltă nu adună decât o zecime din veniturile celor americane. De fapt, doar SAP AG intră în ringul "greilor", fiind lider pe piaţa aplicaţiilor de business (ERP, CRM etc.) şi al treilea producător independent de software din lume din punctul de vedere al veniturilor.

De ce s-a întâmplat aşa, e o istorie lungă... Probabil momentul decisiv a fost imediat după al doilea război mondial, când cercetătorii englezi aveau un oarecare avans faţă de americani în proiectarea primelor calculatoare electronice, dar secretomania (şi chiar prostia, dacă e să ne amintim de soarta tragică a lui Turing) a împiedicat utilizarea civilă a computerului Colossus. Documentaţia şi hardware-ul au rămas multă vreme secrete iar primele informaţii relevante devenit publice abia în anii 70, când dominaţia americană era deja instaurată. Această dominaţie a acţionat ca un magnet pentru savanţii şi inginerii europeni, care au contribuit din plin la avântul computeristic american, şi e suficient să amintesc aici doar de John von Neumann, Niklaus Wirth şi, mai de curând, Linus Torvalds. Desigur, caracterul mult mai liberal al economiei americane a avut un rol major, favorizând "aventuri" fabuloase precum cele ale unor Apple, Microsoft sau Google, care au schimbat total regulile jocului. Nu în ultimul rând, fondurile de cercetare/dezvoltare dedicate de americani domeniului IT&C sunt de două ori mai mari decât cele ale europenilor, ceea ce explică de ce decalajul continuă să crească. Se mai poate vorbi despre rolul universităţilor, despre colaborarea dintre sectorul militar şi cel civil şi, desigur, despre piaţa imensă şi unitară, spre care Europa abia acum se îndreaptă.

Totuşi, statisticile nu spun totul. Dacă vorbim doar de marile companii înseamnă să ne limităm la soft-ul "la cutie" şi să ignorăm dezvoltarea de aplicaţii "la comandă" şi serviciile aferente. Pe de altă parte, raportul "i2010 - Annual Information Society Report 2007" elaborat de Comisia Europeană remarcă faptul că softul open source reprezintă o bună oportunitate pentru Europa de a-şi creşte cota de piaţă. De asemenea, raportul presupune că ponderea sofului liber este mult subestimată de statistici, pentru simplul motiv că nu este consemnat în rapoartele naţionale la capitolul cheltuielilor pentru software. Cum companiile europene investesc mai mult în software open source, Europa poate câştiga mult din faptul că este gazda unui puternice comunităţi de dezvoltatori implicaţii în FOSS (Free and Open Source Software). Este interesant de remarcat că deşi în cifre absolute există mai mulţi contribuitori la proiecte open source în Statele Unite, dacă cifrele sunt ponderate prin câţiva indicatori precum veniturile pe cap de locuitor şi accesul la tehnologie (s-a luat ca reper accesul la internet broadband), Europa -- în special ţările scandinave -- apare mai dens populată de hackeri (în sensul originar, pozitiv) şi nu este întâmplător că proiecte de mare succes precum Linux, PHP sau MySQL îşi au originea aici.

Un alt aspect care diferenţiază Europa este interesul tot mai crescut pentru standarde deschise şi interoperabilitate. În vreme ce în Statele Unite piaţa decide, în Europa interconectarea la nivelul administraţiilor este un proces în plină desfăşurare iar reuşita este condiţionată adoptarea unor standarde deschise şi alinierea la nişte soluţii tehnologice care să permită schimbul comod de informaţii şi documente între statele membre. Acesta este motivul pentru care UE a susţinut şi recomandat formatul de documente ODF (Open Document Format) şi consideră utilizarea softurilor open source o componentă importantă a proiectelor sale de eGovernment. FOSS este totodată o modalitate de a reduce costurile informatizării serviciilor publice, deoarece o soluţie dezvoltată într-o ţară poate fi adaptată şi adoptată în oricare altă ţară cu costuri minime, evitând multiplicarea dezvoltării de soluţii particulare şi riscurile ca acestea să fie incompatibile. În plus, investiţiile guvernamentale sau unionale în soluţii bazate pe softuri open source creează o piaţă atractivă pentru companiile de profil, capabilă să frâneze migrarea acestora spre piaţa americană. Un amplu studiu comandat de Comisia Europeană (Economic impact of FLOSS on innovation and competitiveness of the EU ICT sector) subliniază că FOSS şi serviciile conexe ar putea ajunge în 2010 la o cotă de 32% din totalul serviciilor IT europene iar companiile axate pe soft open source vor putea genera 4% din PIB. Este de notat şi faptul că a fost elaborată o licenţă publică (EUPL -- European Union Public License), care a fost aprobată oficial de Comisia Europeană în ianuarie 2008 (pentru versiunile în toate limbile oficiale ale UE).

Principalul for care se ocupă cu politicile europene în domeniul IT este IDABC -- Interoperable Delivery of European eGovernment Services to public Administrations, Business and Citizens -- un program comunitar administrat de Directoratul General pentru Informatică al Comisiei Europene. La conferinţa eLiberatica va participa şi d-na Barbara Held, care răspunde în cadrul IDABC de promovarea soluţiilor open source în administraţia publică, de proiectul european OSOR (Open Source Observatory and Repository) şi de coordonarea activităţilor privind formatele deschise pentru schimburi de documente. Prezentarea pe care o va susţine poartă titlul "Open Source Software in Public Administrations -- A Short Report from the European Level" şi va aduce cu siguranţă clarificări importante privind politicile europene în domeniul IT.