Depozitele de date (data warehouse) nu reprezintă o noutate, dar în ultimul deceniu al secolului 20 au devenit foarte în vogă. Există mai multe explicaţii, atât de natură economică cât şi de natură politică.

Termenul este oarecum înşelător, pentru că pare să evoce mai degrabă structuri de stocare şi arhivare, pe când semnificaţia sa vizează de fapt o zonă numită business intelligence - adică suport decizional pentru management. Mult mai corect ar fi fost "depozite de informaţii", dar acest termen a fost înregistrat deja de IBM şi desemnează altceva.

Grupajul acesta de articole a fost publicat în 1996, aşa că este posibil ca unele informaţii să nu mai fie valabile. Dar, în esenţă, informaţiile de fond şi-au păstrat actualitatea.

Argument

O poveste despre diferenţele dintre cerinţele managerilor şi cele ale funcţionarilor. Despre rolul sistemului operaţional (OLTP - On Line Transaction Processing) şi rolul sistemului dedicat analizei economice (OLAP - On Line Analytic Processing). O schiţă de răspuns la întrebarea cheie: de ce am nevoie de un depozit de date?

În căutarea definiţiei

O scurtă istorie urmată de o trecere în revistă a caracteristicilor unui depozit de date, în contrast cu cele ale sistemului operaţional de procesare a tranzacţiilor. Elementele fundamentale ale procesului prin care datele devin informaţii.

Dinamica stabilităţii

Până la urmă, un depozit de date e o aplicaţie care are "viaţa" ei internă. Deşi ne este atât de agitată ca cea a sistemului operaţional, există o mişcare permanentă definită prin câteva fluxuri de bază.

Analiza multidimensională

Până la urmă, utilizarea informaţiilor din depozitul de date în scopul analizei economice este raţiunea pentru care este construit întregul edificiu. Despre tipurile de întrebări la care trebuie să răspundă aplicaţiile care exploatează depozitul de date.