Să presupunem că sunt mangerul unei companii ultramoderne, informatizată la nivelul anilor 90. Întreaga gestiune este perfectă. În orice moment oamenii de la marketing pot să afle urma fiecărei comenzi, stadiul derulării oricărui contract, pot oferi oamenilor de la aprovizionare necesarele de materiale pentru următorul interval. Inginerii mei îşi pot programa optim fluxul de producţie, pot afla în orice moment unde şi în ce cantitate pot găsi o piesă sau un subansamblu, pot conduce procesele tehnologice. Contabilitatea şi finanţele reflectă fidel, în termeni valorici, întreaga activitate.

Şi totuşi, lumea este într-o perpetuă mişcare iar eu trebuie să iau deciziile optime, în timp optim. Mă ajută întreaga infrastructură informaţională să fac asta? Ce-mi oferă PC-ul de pe birou?

Consiliul acţionarilor hotărăşte că trebuie să cresc vânzările, extinzând reţeaua de distribuţie. Unde să deschid noile filiale şi reprezentanţe? M-ar interesa să ştiu repartiţia zonală a vânzărilor, pe grupe de produse, dar nu pot să obţin o situaţie edificatoare. Voi cere serviciului informatic un raport, dar aceasta durează: datele trebuie extrase din diverse subsisteme, din diverse baze de date, de pe platforme diferite, trebuie aduse într-o formă inteligibilă şi cât de cât unitară, etc. După două zile sunt întrebat care ar fi criteriile după care să se stabilească grupele de produse şi sunt avertizat că pentru principalele produse contractele în derulare se facturează complet abia la sfârşitul trimestrului. Primesc în final raportul: o sută de pagini de tabele din care detaliile nu mă interesează iar nivele de sumarizare nu-mi convin. Aş vrea să încerc mai multe variante de grupare a produselor, dar asta ar dura săptămâni. Repartiţia geografică este irelevantă: nu mă interesează doar situaţia pe regiuni, ci pe oraşe mari, oraşe mici şi sate.

Ceea ce trebuie să fac este o analiză economică. Mă interesează cum au evoluat vânzările în ultimii ani, dar datele de arhivă sunt greu accesibile şi formatele în care se află diferă de formatele actuale (în ultimii ani s-au restructurat de câteva ori bazele de date, s-a trecut la un sistem distribuit, etc). Mă interesează structura demografică a populaţiei în anumite zone de interes (pe vârste, pe categorii socio-profesionale, pe sexe). Mă interesează prognozele principalelor firme de analiză a pieţei. Din păcate toate aceste date îmi sunt inaccesibile.

Mă interesează să pot să-mi grupez datele cum vreau, fără ca pentru asta să cer programatorilor să-mi scrie câteva luni aplicaţii care la prima schimbare de organizare a unui sistem informatic vor fi inutilizabile. Mă interesează să văd ce influenţă ar avea o creştere de trei procente a ponderii produsului x în cheluielile de producţie, în veniturile directe şi în beneficiul estimat. Un program de calcul tabelar este depăşit de aceste cerinţe iar un instrument de interogare în complexa structură de baze de date nici nu poate fi imaginat. Din păcate nu am instrumentele necesare.

În cele din urmă, ceea ce vreu să fac este să transform datele în informaţii, pe baza cărora să iau decizii inteligente. Procesul de conducere strategică într-un context competitiv accentuat, desfăşurat la scară globală şi într-o dinamică ameţitoare, impune decizii rapide şi fundamentate pe informaţii corecte. A obţine şi a exploata în timp util informaţia strategică este din ce în ce mai mult o condiţie sine qua non a supravieţuirii pe piaţă.

Şi totuşi, datele primare există iar informaţiile externe sunt disponibile. De ce sistemul informatic actual nu mă ajută suficient? De ce datele refuză să se transfome în informaţii?

Pentru că sistemul informatic de care dispun este unul operaţional, iar eu am nevoie de un sistem informaţional. Întreaga lui construcţie urmăreşte în principal procesarea datelor (OLTP - On Line Transaction Processing), iar eu doresc analiza lor (OLAP - On Line Analytic Processing).

Deoarece sistemul a fost conceput pentru funcţionari - şi nu pentru manageri - este orientat pe detalii, în timp ce eu am nevoie de imaginea de ansamblu. Sistemul actual urmăreşte să reflecte cât mai fidel situaţia curentă a procesului economic, în timp ce conducerea strategică este interesată de evoluţia acestuia.

Sistemul actual rulează aplicaţii vitale pentru organizaţie şi o face foarte bine. Nimic nu trebuie să-i ameninţe stabilitatea şi securitatea. Dar, tocmai în numele acestui deziderat, el urmăreşte capturarea informaţiei economice, pe când tendinţa modernă spre descentralizarea deciziei i-ar cere diseminarea informaţiei.

Dispun de o minunată închisoare pentru date. Dar am nevoie de un depozit de informaţii.