Pe vremea când Apple
era în cea mai neagră perioadă a istoriei sale, circula în lumea
IT o "vorbă de duh" care spunea că Apple este poate singura
companie cu mai multă putere de influenţă decât cotă de piaţă.
Un altfel de-a spune că ceea ce Apple face cu cel mai mare succes
este să impună mode, trend-uri, standarde şi idei novatoare. E
suficient să ne amintim că Apple II a fost primul "calculator
personal" şi că succesul său a fost cel care a determinat pe IBM
să creeze PC-ul tradiţional. La fel s-a întâmplat cu Macintosh,
care ne-a adus interfaţa grafică cu care suntem obişnuiţi astăzi.
De foarte multe ori, ideile lansate de Apple erau cu mult înaintea
vremurilor iar lumea tehnologiei le-a înţeles după mulţi ani. În
1997, Apple a lansat QuickTake, primul aparat foto digital destinat
pieţei de consum. La vremea aceea pozele digitale erau ceva exotic
şi nimeni nu-şi imagina că peste zece ani camerele tradiţionale
vor fi în ochii omului obişnuit nişte curiozităţi.
Dacă şi atunci când
nu avea cotă de piaţă Apple avea putere de influenţă, ce se
întâmplă acum, când a redevenit un nume greu pe piaţă? Un
fenomen ciudat: lumea aşteaptă de la Apple cel puţin o idee sau un
produs revoluţionar în fiecare an. Nu-i de mirare că MacWorld,
care odată era o simplă conferinţă anuală a dezvoltatorilor
folosind platforma Mac, a devenit unui dintre evenimentele cele mai
importante din lumea tehnologiei (nu doar IT, pentru că cel puţin
industria media primeşte "şocuri electrice" cu aceste
prilejuri). Charisma lui Steve Jobs -- despre care comentatorii s-au
obişnuit să spună că emite un "câmp de distorsiune a
realităţii" -- şi secretomania tradiţională a companiei din
Cupertino creează un asemenea suspans înaintea zilelor MacWorld
încât până şi bursa reacţionează haotic. Anul trecut Jobs a
venit cu iPhone şi ştim cu toţii ce s-a întâmplat. Anul acesta
vedeta a fost MacBook Air, laptop-ul cel mai sexy produs vreodată,
atât de subţire încât poate fi pus într-un plic de birou. După
ce jurnaliştii şi amatorii au ieşit de sub vraja lui Jobs, au
studiat din nou minunea şi s-au arătat dezamăgiţi. E frumos
dar... unde-i revoluţia? N-are DVD drive! N-are port Ethernet! Are
doar un disc de 80 GB! La ce-mi foloseşte?
MacBook Air nu este un
produs, ci un concept. Să ne amintim de camera QuickTake şi de
PDA-ul Newton: peste câţiva ani toate computerele vor fi aşa. Vom
uita de sârme, totul va fi wireless aşa că portul Ethernet va fi o
amintire. Capacitate de stocare? DVD? Totul va fi online. Vom face un
clic şi filmul, muzica sau informaţiile vor veni spre noi, oricând
şi oriunde. Am zis "clic"? Am zis prea puţin: vom face doar un
gest. Aici este prima mică revoluţie adusă de MacBook Air:
suprafaţa tactilă de mari dimensiuni, pe care putem aplica
"gesturi", este primul mare pas înainte în materie de interfaţă
cu computerul de la maus încoace. A doua mică revoluţie este
opţiunea pentru un "solid state drive" (SSD) de 64 GB care să
înlocuiască discul hard obişnuit. Sigur că e cu mult mai scump,
dar e mult mai rapid, uşor şi -- foarte important -- elimină
ultima componentă în mişcare.
Nici una dintre aceste
mici revoluţii nu sunt determinante, dar, împreună cu numeroasele
brevete obţinute de Apple în materie de interfaţă tactilă, ne
duc foarte aproape de un produs pe care lumea îl aşteaptă de mult
de la Apple: tablet PC. Sigur că îmi veţi spune că există aşa
ceva. Corect. Dar aţi cumpăra vreunul dintre produsele existente?
La expoziţia MacWorld 2007 a fost prezentat ModBook, un MacBook
obişnuit transformat într-un tablet PC prin colaborarea a două
firme (OWC şi Axiotron). Suprafaţa de lucru nu este de fapt tactilă
(se foloseşte un creion special), dar nu asta este problema. La
dimensiunile şi greutatea unui laptop (şi la un preţ de 2.279 de
dolari), un astfel de tablet PC este o glumă. Adevăratul tablet PC
va trebui să aibă dimensiuni mai mici (cam A4 ar fi ok), să fie
mai subţire de un centimetru (Air vă spune ceva?) şi să
cântărească sub 500 de grame, astfel încât să poată fi pus în
orice servietă fără să-l cocoşeze pe purtător. Trebuie să nu
aibă nici o piesă în mişcare, să afişeze imaginea fie pe
verticală fie pe orizontală, să aibă o interfaţă grafică
(touch screen adevărat) anume concepută şi încă multe altele. Şi
(era să uit) să coste sub 500 de dolari.
Cine va realiza primul
un astfel de produs, va cuceri instantaneu piaţa educaţiei, piaţa
cărţilor digitale şi o bună parte din zona portabilelor. MacBook
Air este un pas spre acest portabil de vis.
