Nu sunt un mare fan al comerţului electronic. După ce Jeff Bezos a avut ideea genială să vândă cărţi prin internet (în 1995!) şi a devenit în scurt timp miliardar, s-a născut o veritabilă manie a comerţului prin internet. Antreprenorii îndrăzneţi şi-au imaginat că se poate vinde orice pe această cale, de la locomotive la animale de companie, iar investitorii au mizat sume enorme, au plusat mereu şi, până la urmă, aproape totul s-a năruit. Totuşi, Amazon a supravieţuit şi chiar a prosperat, oferind o lecţie importantă: poţi vinde prin internet atunci când oferi servicii adiţionale valoroase şi -- în spiritul noului web, zis 2.0 -- clădeşti un parteneriat reciproc avantajos cu publicul. O căutare pe Amazon este mereu o aventură interesantă şi (aici e cheia) imposibil de reprodus în lumea reală, iar recenziile şi impresiile cititorilor, listele tematice, sugestiile pertinente şi multe altele contribuie din plin la această experienţă plăcută.

Aşadar, experienţa mea practică în domeniu s-a limitat la cărţi. Dar, de curând, am avut nevoie de un laptop. Câteva vizite prin magazine m-au convins că doar în web am şanse să găsesc exact ce îmi doresc: un computer de birou (mai degrabă un înlocuitor de desktop decât un portabil propriu-zis), fără pretenţii grafice dar cu facilităţi multimedia decente, cu o speranţă de viaţă morală cât mai lungă (după mine, asta înseamnă un procesor dual-core la vreo 2 GHz pe 64 de biţi şi 2 GB RAM, expandabil), conectivitate diversă, sistem de operare minimal (Ubuntu Kiwi mă satisface pe deplin) şi, desigur, un preţ decent. Aşa se face că am poposit în paginile celui mai mare magazin virtual de specialitate de prin web-ul mioritic şi trebuie să admit că am fost foarte plăcut impresionat. Am putut să caut repede şi uşor ce m-a interesat din vreo 500 de modele, am comparat variantele, am găsit promoţiile şi lichidările de stoc, am constatat că se pot descărca drivere pentru majoritatea modelelor. Totul simplu şi eficient. Mai mult, am apreciat aroma Web2.0 care venea dinspre aprecierile cumpărătorilor, plus un forum animat şi un blog activ. Desigur, nu trebuie uitat că un magazin virtual are şi avantajul unor preţuri atractive, datorită faptului că nu are nevoie de spaţii mari de expunere cu chiriile aferente şi nici de un personal de deservire foarte numeros.

În final, mi-a fost greu să aleg între două modele care îmi îndeplineau integral cerinţele şi erau foarte apropiate la preţ. Criteriul care mi-a determinat alegerea a fost menţiunea "în stoc" din rubrica modelului HP, care, corelată cu promisiunea de pe sit că livrarea se face prin curier în 48 de ore, însemna că sâmbătă mă puteam bucura de noua achiziţie. Clica-clica, comanda a fost înregistrată, după câteva ore a venit pe e-mail factura proforma trimisă de consultantul de vânzări, am făcut viramentul imediat şi totul părea să prelungească impresia plăcută de pe sit. Asta până marţi, când tăcerea părea că s-a prelungit prea mult, comanda figura tot ca fiind "în curs de procesare" iar telefoanele nu păreau să nimerească nicăieri. O reclamaţie în paginile web ale magazinului a primit două numere de înregistrare dar nu a fost urmată decât de un răspuns automat inept care, pe lângă că era formulat într-o manieră nepermis de familiară, se termina şi cu o urare ce părea de-a dreptul ironică în situaţia dată: "Îţi dorim o zi excelentă în continuare". După îndelungi insistenţe (şi puţină agitaţie pe forum), miercuri a apărut şi consultantul, cu nişte mesaje exprimate într-o limbă română care l-ar face să roşească până şi pe-un anume primar de sector (mostră: In legatura cu intarzierea comenzii sa datorat faptului acelei proforme de [nume bancă] emise de sistem automat). Până la urmă s-a descoperit că clerk-ul companiei căuta banii în conturile altei bănci decât cea pe care el însuşi o indicase. Apoi am fost anunţaţi că marfa a fost expediată, dar nu ni se poate comunica numărul de AWB (Air Way Bill) decât a doua zi. Între timp, soţia mea a descoperit şi farmecul horror al secţiunii de forum dedicată sugestiilor şi reclamaţiilor, din care merită să citiţi câteva topice înainte de a plăti în avans.

La o săptămână de la comandă a sosit şi laptop-ul, mi-a mai trecut supărarea şi am rămas doar cu regretul că minunatele servicii din web nu sunt completate de servicii clasice pe măsură. Computerele îşi fac treaba, dar tot pe ele se aruncă vina: "inseamna ca proforma emisa de mine nu a fost emisa de server si nu va ajuns in casuta de e-mail".