Lucrurile s-au petrecut cam aşa. La un moment dat, firewall-ul personal -- un instrument indispensabil în zilele noastre -- a început să-mi dea informaţii despre diverse programele ciudate care încercau să se conecteze la diverse adrese IP folosind nişte porturi care nu-mi inspirau încredere. Apoi, Internet Explorer a început să se poarte ciudat. Am început să mă blindez. Am adus un anti-adware mai nou şi am constatat că o mulţime de gângănii îmi parazitau computerul. Le-am pus în carantină. Apoi n-a mai mers IE. Le-am scos din carantină şi IE a pornit din nou, dar la fel de ciudat.

Cum cu gângăniile nu-mi puteam permite să convieţuiesc, mi-am propus să aduc un IE nou. Dar rezultatul a fost acelaşi. Până la urmă, am recurs la Netscape Navigator, dar n-am fost grozav de mulţumit. Mi s-a părut greoi. După vreo lună, am pornit din greşeală IE şi... surpriză: funcţiona. Însă după puţină vreme s-a întâmplat din nou...

Atunci am descoperit Mozilla Firefox, noua vedetă a internetului. Am fost atât de entuziasmat încât am alergat să-mi anunţ colegii, dar vestea cea bună nu mi-a adus decât nişte zâmbete condescendente. O privire pe ecranele lor m-a lămurit.

Povestea lui Firefox este nu doar interesantă, ci şi importantă. După ce Netscape a pierdut "războiul browserelor", s-a hotărât să adopte un model open source pentru browserul care i-a adus faima şi banii (să nu uităm că AOL a cumpărat pe Netscape cu peste 4 miliarde de dolari). Proiectul s-a numit Mozilla şi este unul dintre primele care au relevat faptul că modelul open source se poate îmbina cu modelul comercial tradiţional, bazat pe software proprietar. Însă succesul nu a fost pe măsura entuziasmului. Comunitatea open source încă nu era pregătită să abandoneze principiul "by geeks, for geeks", aşa că întreaga construcţie s-a dovedit prea complicată pentru utilizatorii tipici de Windows iar performanţele erau modeste în comparaţie cu Internet Explorer. Până la urmă, IE a acaparat peste 95% din piaţă.

Soluţia a venit de la trei băieţi. Blake Ross are 19 şi a început încă de la 14 ani să contribuie la proiectul Mozilla, dar a fost dezamăgit de aglomerarea de funcţiuni: browserul avea circa 10.000 de opţiuni. În 2002 s-a hotărât să dezvolte o variantă mult simplificată, renunţând la Gecko (motorul de layout) şi folosind un nou limbaj de descriere a interfeţei cu utilizatorul (XUL). Ideea l-a atras pe Dave Hyatt, un mai vechi programator de la Netscape. Însă un an mai târziu Ross a devenit student la Stanford iar Hyatt a plecat să lucreze pentru Apple la browserul Safari, astfel încât conducerea proiectului a fost preluată de un neozeelandez de 24 de ani pe nume Ben Goodger, care a reuşit să pună lucrurile cap la cap şi să finalizeze versiunea 1.0 pe data de 9 noiembrie 2004.

În ziua lansării, Firefox a fost descărcat de peste un milion de utilizatori. Dincolo de reuşita tehnică, Mozilla Firefox aduce încă o noutate în lumea open source: succesul de marketing. Voluntarii care au contribuit la proiect au organizat "petreceri de lansare" în nu mai puţin de 392 de oraşe de pe glob iar situl web SpeadFirefox.com s-a dovedit un extraordinar instrument de popularizare. Mai mult decât atât, o campanie de strângere de fonduri a mobilizat peste 10.000 de donatori, iar cu banii obţinuţi a fost plătită o reclamă de două pagini în ediţia din 16 decembrie a ziarului New York Times, în care au fost trecute numele tuturor donatorilor. La data când scriu aceste rânduri (15 februarie 2005) numărul estimat al descărcărilor se apropie de 25 de milioane. Cele mai populare situri cu caracter tehnic din web apreciază că circa 25% dintre vizitatorii lor folosesc Firefox iar cota de piaţă este estimată deja la circa 5%.

Firefox nu doar că este mic, rapid şi extrem de uşor de folosit (semănă cu Safari, dacă asta vă spune ceva...), dar are şi avantajul că este extrem de flexibil, astfel încât pasionaţii au reuşit deja să creeze peste 175 de extensii, care mai de care mai interesante şi ingenioase.

Însă cel mai important este semnalul: asistăm la primul succes notabil al mişcării open source pe desktop.